Lanțurile de aprovizionare după pandemia de Covid: reziliența este mai importantă decât costurile

Lanțurile de aprovizionare reprezintă actuala sursă de îngrijorare a liderilor de afaceri. Proprietarul unei imprimerii de bannere își face griji privind vinilul livrat din China. Un director de producție nu știe sigur când vor fi livrate din Taiwan componentele electronice pentru produsele sale. O companie de extrudare a plasticului constată întreruperea aprovizionării cu materii prime din cauza furtunilor din Texas. Iar un antreprenor din domeniul remodelării locuințelor îi avertizează pe clienți cu privire la termenele de livrare mai lungi pentru covoare, gresie și instalații sanitare.

Știrile arată fotografii ale navelor ancorate în porturile din Los Angeles/Long Beach, Oakland și Savannah, așteptând deschiderea docului. Tarifele de transport au crescut pentru toate mijloacele.

Administrația Biden nu a eliminat încă tarifele impuse de administrația Trump, deși va face probabil acest lucru. Pe scurt, lanțurile de aprovizionare globale au devenit haotice.

Unele dintre problemele actuale de aprovizionare sunt temporare – dar vor apărea altele. Pandemia și posibilele sale consecințe necesită o regândire a lanțurilor de aprovizionare. Pentru profiturile viitoare ale companiilor, va fi esențial să se pună mai mult accent pe flexibilitate și mai puțin pe reducerea costurilor. Accentul pus pe aspecte nelegate de costuri poate părea un mod neortodox de a crește profiturile, dar dacă ne imaginăm cum un produs de 2.000 de euro nu poate fi livrat deoarece o componentă de 10 euro întârzie în tranzit, constatăm că profiturile chiar ar avea de suferit.

În activitățile competitive – cum ar fi afacerile sau sporturile – ne gândim adesea la capacitatea maximă, cu alte cuvinte, cât de bun este un performer sau o companie când atinge maximul de performanță. Dar o întrebare mai importantă este cât de des ajunge performanța la capacitate maximă. Ne sunt cunoscute cazurile în care un fotbalist înscrie un gol de la 20 de metri, dar ratează de la 15 metri. Sau în care un jucător de golf înscrie într-o săptămână „par”, dar săptămâna următoare nu nimerește nici după șase lovituri. La fel, o companie a cărei aprovizionare a mers strună timp de un an s-ar putea brusc să nu-și mai poată îndeplini angajamentele săptămâna asta.

Un marinar bătrân a recomandat odată regula „celor trei accidente”, care constă în a determina câte accidente ți se pot întâmpla până la unul fatal. Scopul său era să aibă suficientă protecție încât să fie nevoie de trei accidente diferite pentru a-l doborî. Dând ca exemplu o plimbare cu barca după-amiaza în Golful San Francisco, el ne invită să presupunem că un fir de prindere eșuează și catargul cade. Nu moare nimeni. Acum să ne imaginăm că motorul nu pornește. Nu moare nimeni încă. Iar acum să ne imaginăm că aceste două accidente au loc atunci când barca trece prin fața unui cargo. Da, vor muri oameni. Bătrânul marinar ne-a învățat să lăsăm mult spațiu între noi și navele mari, dar să ne imaginăm mai ales ce ar putea merge prost.

S-ar putea ca trei să nu reprezinte numărul de accidente relevant în orice situație, atâta timp cât liderii de afaceri iau în considerare din ce cauză pierde bani o companie. Să presupunem că aceste componente electronice în valoare de 10 euro întârzie șase săptămâni. Există vreo modalitate de a preveni pierderea de profit pentru trimestrul respectiv? Pentru orice posibilă problemă, personalul esențial ar trebui să găsească o soluție printr-un proces de brainstorming.

Managementul inventarului poate proteja companiile de problemele din lanțul de aprovizionare. Asta poate presupune stocuri mai mari de materie primă, de produse în curs de producție sau deja finalizate. În cazul materiilor prime, furnizarea unor componente se poate realiza cu un grad ridicat de fiabilitate. Mărfurile precum polietilena sau placa de oțel vor fi în general disponibile, chiar dacă la un preț mai ridicat. De obicei, însă, costul mărfurilor reprezintă o fracțiune din costurile totale de fabricație, astfel încât o perioadă scurtă de prețuri ridicate nu va afecta prea mult finanțele unei companii.

La cealaltă extremă, componentele de comandă reprezintă partea cea mai fragilă a unui lanț de aprovizionare. Indiferent dacă sunt din plastic, metal sau lemn, acestea sunt adesea realizate cu instrumente de comandă. Pierderea instrumentelor în caz de incendiu sau în alte situații ar putea întârzia producția cu câteva luni. Închiderea companiei care produce componenta poate produce, de asemenea, un decalaj al livrărilor. Prin brainstorming, problema poate ajunge la departamentele de inginerie și proiectare care vor determina dacă o piesă standard ar putea fi utilizată în locul piesei de comandă. Piesele standard sunt de obicei mai puțin costisitoare, dar și dacă nu sunt, fiabilitatea aprovizionării cu acestea atârnă în favoarea lor.

Discuția despre vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare poate fi extinsă pentru a include producția proprie a unei companii. Trebuie să ne întrebăm: O mașină importantă s-ar putea defecta? Sau – câțiva muncitori esențiali ar putea să contracteze un virus, sau ar putea fi inundație în întreaga fabrică?

Menținerea unui inventar amplu pentru a limita problemele din lanțul de aprovizionare contrazice decenii de sfaturi privind necesitatea unui inventar cât mai compact. Sfatul acesta a apărut într-o perioadă în care dobânzile erau ridicate, prin urmare menținerea unui nivel ridicat de stocuri ar fi fost costisitoare. Încă mai are sens această abordare în cazul stocurilor de banane sau de articole vestimentare care s-ar putea demoda într-o lună. Multe produse, însă, nu se uzează moral atât de repede. Dacă riscul furturilor este tot unul scăzut, ca în cazul multor produse industriale, atunci menținerea unui inventar se poate realiza cu costuri mici. Iar valoarea sa este mai mare cu cât lanțul de aprovizionare este mai fragil.

Angrenarea mai multor furnizori, în diferite regiuni, este o altă abordare demnă de luat în considerare. Limitarea comenzilor la un număr mic de furnizori reduce de obicei costurile, dar minimizarea costurilor nu este la fel de importantă ca asigurarea stocurilor.

Un alt aspect important ar trebui să fie proximitatea furnizorului. Mai multe lucruri pot merge prost când vine vorba de materialele aduse de peste ocean, nu de peste stradă. Cu toate acestea, amplasarea furnizorului nu este neapărat problema cea mai mare. Angrosistul de peste stradă poate importa produse dintr-o fabrică de peste ocean. Discuțiile cu furnizorii ar trebui să clarifice toți pașii necesari pentru ca furnizorul să realizeze livrarea la timp, întrucât, discutând aceste chestiuni, se subliniază rolul lor esențial pentru continuitatea în afaceri.

Protejarea unei companii de problemele cu lanțul de aprovizionare va fi întotdeauna o sursă de frustrare. Rareori există soluții perfecte și cu atât mai puțin ieftine. Cu toate acestea, directorii dornici ca firma lor să rămână în activitate în anii următori trebuie să se gândească la riscurile aferente lanțului de aprovizionare, să dezvolte planuri de continuitate și să integreze această gândire în întregul lor sistem de operațiuni.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!