5 Schimbări la care să vă așteptați la locul de muncă după COVID-19

Un asociat principal al unei companii de consiliere în leadership a afirmat: „În loc să aștepte reintrarea pe piață și să fie reactivi, liderii trebuie să se pregătească, stabilind așteptări pentru modurile de lucru care îi vor aduce beneficii pe parcurs organizației”.

Ca urmare a coronavirusului, locul de muncă nu va mai fi niciodată la fel. Chiar și locuțiunea „loc de muncă” pare brusc învechită, deoarece locația fizică în care lucrăm se identifică acum cu locurile în care mâncăm, dormim, învățăm, facem sport și ne jucăm.

Criza COVID-19 a creat o veritabilă „platformă flexibilă” – o oportunitate neașteptată pentru ca oamenii să vadă impactul schimbărilor rapide și semnificative și să asiste la consecințele negative dacă ignoră această anomalie în viața cotidiană. În cadrul organizațiilor, virusul a determinat schimbări semnificative în modul în care angajații interacționează între ei, precum și cu clienții și furnizorii. Acum, când companiile depășesc etapa reacției imediate la criză, am intrat într-o „nouă normalitate” temporară.

Cu toate acestea, care va fi impactul pe termen lung al acestei noi normalități în plan profesional?

Organizațiile care vor avea de câștigat vor fi cele care integrează și stăpânesc munca digitală, comunicarea și colaborarea. Pentru a reuși, companiile trebuie să începe acum să planifice cinci schimbări esențiale:

1. O deplină transformare digitală, susținută de o forță de muncă cu adevărat virtuală

Companiile și-au dat seama rapid cum își pot servi clienții de la distanță și nu mai este cale de întoarcere. De la telemedicină pentru spitale până la învățare la distanță pentru școli publice și cursuri de fitness prin streaming, fiecare industrie și-a accelerat propria transformare digitală. Drept urmare, cererea pentru lucrători cu înaltă calificare în regim de telemuncă va continua să crească.

Având în vedere influxul de candidați pe piață, organizațiile ar trebui să se pregătească să recruteze și să integreze acești oameni esențiali în organizație, rapid și fără sincope, astfel încât să poată valorifica economiile de costuri și accesul mai larg la talentele excepționale.

2. Concentrați-vă pe rezultate, nu pe interacțiuni față-în-față

A fi primul venit la birou și ultimul plecat nu mai reprezintă un mod de a măsura angajamentul și performanța. Într-o lume post-COVID-19, angajații vor fi evaluați pe baza lucrurilor duse până la capăt și a valorii muncii lor, nu pe sarcinile individuale și pe timpul necesar pentru a genera rezultate.

Liderii trebuie să ofere așteptări clare, bazate pe rezultate, astfel încât oamenii lor să își poată îndeplini obiectivele cu succes. Motivarea angajaților pentru performanță va necesita modelarea și măsurarea rezultatelor lor și comunicarea clară a acestor indicatori. Companiile trebuie să stabilească nivelul așteptărilor în ceea ce privește prioritățile și obiectivele organizaționale, mai puțin sarcinile individuale.

3. Respectul pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală

Mai mult ca oricând, companiile recunosc că munca „de la nouă la cinci” nu se potrivește cerințelor unei forțe de muncă moderne. Dacă liderii pot pune un accent mai mare pe flexibilitate, astfel încât oamenii să își îndeplinească sarcinile cel mai bine – în momentul și în modul în care această flexibilitate răspunde nevoilor lor personale (precum și nevoilor companiei) – ei vor putea consolida schimbarea culturală a evaluării personalului pe baza performanței, având ca rezultat beneficii exponențiale pentru organizație.

Organizațiile trebuie să îndepărteze stigmatele asociate și să susțină nevoile angajaților de a-și face timp pentru a se îngriji – inclusiv pentru exerciții fizice, pentru luarea meselor și pentru familie. Politicile și procedurile trebuie să reflecte aceste schimbări, iar liderii trebuie să modeleze un real echilibru între viața profesională și cea personală, astfel încât acesta să reprezinte o caracteristică a culturii companiei.

4. O mai bună comunicare

Acum, când companiile au devenit complet virtuale, persoanele comunică mai eficient și mai frecvent într-un mediu interconectat. Pentru a realiza corect acest lucru, toată lumea, la toate nivelurile, trebuie să creeze oportunități de dialog prin utilizarea a numeroase canale.

Liderii pot ușura comunicarea oamenilor lor. Aceștia pot elimina blocajele, pot crea o structură administrativă care transferă procesul decizional în exterior și pe linie ierarhică descendentă și le oferă angajaților instrumentele și instruirea de care au nevoie pentru a-i împuternici în vederea unei comunicări continue și a unui proces decizional local. Odată cu dispariția ierarhiilor tradiționale, adevărații lideri trebuie să ia atitudine și să faciliteze fluxul de informații în întreaga organizație.

5. Creșterea încrederii, transparenței și empatiei

Asistăm la o revoluție în leadership. Într-un studiu de leadership realizat recent asupra directorilor și antreprenorilor din Fortune 500, respondenții au menționat comportamente precum modestia și abilitățile de ascultare drept calități esențiale ale liderilor extraordinari care coordonează procesul de schimbare. Iar experții în leadership, precum Kim Scott și Brené Brown susțin de mult timp importanța candorii și a vulnerabilității. Acum, mai mult ca oricând, liderii și angajații trebuie să se înțeleagă și să se sprijine reciproc. Oamenii le împărtășesc colegilor mai multe detalii despre situațiile lor personale și, în consecință, creează așteptări de umanitate, ascultare activă, susținere și conexiune.

Liderii care demonstrează aceste calități și recunosc public excelența oamenilor lor vor câștiga încredere și loialitate din partea angajaților lor. Cei care preiau acum această abordare vor fi mai bine pregătiți să angajeze oameni pe termen lung, indiferent de caracteristicile mediului extern.

Dacă există un lucru asupra căruia toată lumea poate cădea de acord, este faptul că COVID-19 conduce la schimbări în comportamentele noastre, iar locul de muncă nu face excepție. Pentru a începe schimbarea atitudinii noastre privind ce este posibil în forța de muncă după ce curba pandemiei se va aplana, liderii trebuie să preia controlul asupra lucrurilor ce chiar funcționează astăzi și să le integreze rapid în procedurile de zi cu zi. În loc să aștepte reintrarea pe piață și să fie reactivi, liderii trebuie să se pregătească, stabilind așteptări pentru modurile de lucru care vor aduce beneficii organizației, pe parcurs, astfel încât angajații să se poată concentra asupra priorităților comerciale strategice ale viitorului.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: fastcompany.com

5 Abilități pe care trebuie să le aveți pentru a obține un post în regim de telemuncă

Lucrul de acasă presupune un set diferit de competențe. Iată cum să le arătați potențialilor angajatori că dispuneți de ce este necesar pentru a reuși în acest context.

Pe măsură ce tot mai multe companii fac tranziția echipelor către lucrul la distanță, managerii și angajații constată pe propria piele că este nevoie de un set de abilități diferite pentru a lucra de acasă. Iar cei care fac angajări în această perioadă caută angajați ce pot demonstra că au tot ce le trebuie pentru a lucra de acasă din primul moment.

„Celor care caută un loc de muncă le pot spune că, pentru a face o impresie mai bună decât ceilalți candidați, va fi esențial să îi arătați viitorului angajator că vă puteți adapta procesului de intervievare la distanță”, spune Claudia Johnson, directorul de recrutare internă la Addison Group, o companie de selecție de personal.

În continuare vă prezentăm cinci abilități pe care angajații în regim de telemuncă trebuie să le dețină, precum și modul în care i se poate dovedi unui angajator că are de a face cu un bun candidat:

1. OrganizareA

Când lucrezi de acasă, trebuie să fii mai disciplinat în abilitățile tale organizatorice și de planificare, spune Angela Hall, conferențiar și director asociat pentru programele de masterat de la Școala de Resurse Umane și Relații de Muncă din cadrul Michigan State University. „Trebuie să poți să îți stabilești un program și să lucrezi, chiar dacă ai de a face cu factori perturbatori”, spune ea.

Hall recomandă stabilirea obiectivelor la începutul săptămânii ca modalitate de a te menține pe drumul cel bun. „Afli cât va dura prin încercări și erori”, spune ea.

Poți demonstra aceste abilități în cadrul unui interviu, vorbind despre cum ți-ai conceput un program când ai lucrat de acasă, spune Hall. „Vorbește despre succesele tale”, spune ea. „Chiar dacă postul nu a presupus telemuncă, poți împărtăși informații despre o perioadă în care ai avut un proiect pe termen lung și a trebuit să te autogestionezi și să te organizezi. Autogestionarea și autoorganizarea sunt aspectele esențiale ale lucrului la distanță.”

2. Abilitatea tehnică

Angajatorii caută, de asemenea, oameni care sunt familiarizați cu instrumentele tipice de comunicare și colaborare de la distanță, deoarece se vor putea adapta rapid la un nou loc de muncă, spune Brie Weiler Reynolds, manager de dezvoltare a carierei și antrenor pentru site-urile de joburi Remote.co și FlexJobs. „Instrumentele pentru mesaje instantanee, conferințe video și web, colaborare pe proiecte și partajare a documentelor sunt cele mai utilizate”, spune ea.

Deși angajații nu trebuie neapărat să aibă cunoștințe bogate despre fiecare aplicație sau tip de tehnologie, trebuie să aibă siguranță în folosirea noilor instrumente.

„Va trebui să vă gândiți la soluții adaptate lucrului la distanță”, spune Hall. „Chiar și când este vorba doar de a semna sau de a primi corespondență. Aceste lucruri vor trebui realizate cu instrumente digitale.”

Deoarece majoritatea interviurilor au loc la distanță, prin telefon sau video, este ușor să îți demonstrezi capacitatea de a te adapta la tehnologie prin faptul că ești pregătit și te pricepi să utilizezi instrumentele, spune Johnson.

„Cea mai bună metodă de a face o primă impresie virtuală adecvată este de a arăta că te poți adapta la aceste noi procese”, spune ea. „Asigurați-vă că instrumentele de care aveți nevoie, cum ar fi Skype sau Zoom, sunt configurate și funcționează corect înainte de interviu. Fiți un candidat de încredere, pregătit și flexibil în cazul în care ceva nu merge bine. Acest lucru le dovedește angajatorilor capacitatea dvs. de a fi productiv și profesionist în timp ce lucrați în regim de telemuncă.”

3. Colaborarea

Este mai ușor să colaborezi atunci când te afli într-un birou, deoarece ești mai aproape de ceilalți în mod fizic. Când lucrezi de la distanță, trebuie totuși să ai succes în conectarea cu colegii de muncă și cu șeful, astfel încât să se mențină relația cu aceștia.

„Colaborarea poate fi una dintre abilitățile cele mai dificil de avut dacă ești deconectat”, spune Hall. „Pentru a colabora de la distanță, este important ca echipa să rămână conectată, cu check-in-uri zilnice sau săptămânale. Echipele au performanțe mult mai bune atunci când mențin o relație. Cu cât împărtășești mai mult, cu atât vor fi mai ridicate productivitatea și performanța echipei tale. Un șef bun se va asigura că angajații săi sunt implicați.”

Demonstrați această abilitate în timpul procesului de angajare prin prezentarea proiectelor la care ați participat, în care au existat membri ai echipei în regim de telemuncă. Explicați cum ați depășit barierele geografice în lucrul cu grupul. De asemenea, împărtășiți provocările pe care a trebuit să le depășiți.

4. Comunicarea

Angajații care lucrează de la distanță trebuie să-i țină pe ceilalți la curent cu progresul, lucru care necesită o comunicare constantă, spune Ning Wang, CEO al Offensive Security, o firmă de securitate cibernetică ce funcționează 100% de la distanță. „Într-un cadru de birou, poți să te intersectezi cu cineva în depozit și să vorbești despre starea proiectului”, spune ea. „În telemuncă, acest lucru se realizează prin intermediul unei comunicări scrise nestructurate.”

Fiecare e-mail, chat și videoconferință trebuie să fie eficiente, spune Jo Deal, directorul de resurse umane de la LogMeIn, un furnizor de software de tip remote desktop. „Angajații care explică clar problemele, pun întrebări și prezintă idei sunt mai productivi și favorizează și productivitatea echipelor mai largi”, spune ea.

Deal sugerează că un candidat începe să demonstreze aceste abilități de la primul său contact cu un potențial angajator. „Creați-vă un CV clar și o scrisoare de intenție clară, fiți amabil și concis când trimiteți un mesaj de follow-up și luptați-vă cu emoțiile care vă pot face să vă grăbiți cu răspunsul la întrebările de interviu fără să vă gândiți suficient în prealabil”, spune ea. „Dacă aveți exemple de documente, recomandări de la colegi sau proiecte pe care le-ați realizat cu coechipieri aflați la distanță, toate acestea vă pot arăta capacitatea de a comunica strategic și merită împărtășite cu potențialii angajatori.”

5. Automotivarea

Angajații de la distanță trebuie să fie proactivi și să aibă inițiativă pentru a duce la bun sfârșit sarcinile fără să li se tot amintească ce trebuie să facă și fără să fie monitorizați sau verificați constant, spune Wang. „Într-un cadru de birou, managerul poate sta lângă tine și te poate monitoriza sau te poate ajuta pe parcursul zilei”, spune ea. „Într-un cadru de telemuncă, este necesar ca persoana să poată face lucrurile pe cont propriu cu mult mai multă independență.”

Lucrătorii de la distanță trebuie să aibă inițiativă, spune Hall. „Angajatorii vor să știe răspunsul la următoarele întrebări: Persoana necesită multă îndrumare? Respectă termenele limită? Își poate fixa obiective și le poate realiza?”, spune ea. „Angajatorii își structurează adesea interviurile cu întrebări comportamentale în care sunt prezentate situații ipotetice, relevând în ce mod angajatul ar aborda un anumit proiect.”

Asigurați-vă că răspunsul scoate în evidență motivația dvs., prin faptul că includeți metodele și sistemele pe care le utilizați pentru a duce sarcinile la bun sfârșit. „Puteți afirma: Asta aș face în această situație”, spune Hall. „Împărtășiți modul în care ați structura o sarcină și prioritizați munca importantă. Arătați-i angajatorului cum rezolvați problemele.”

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: fastcompany.com

Cum să faci tranziția de la timpul de lucru la timpul personal

Prezența fizică nu este întotdeauna echivalentă cu prezența mentală. Se poate să stai la birou dar să fii mai preocupat de o reparație de acasă decât de sarcina curentă, sau să fii la masa din bucătărie gândindu-te mai mult la o ofertă pe care trebuie să o termini decât la oamenii care iau cina cu tine. Și trebuie să faci un efort conștient pentru această tranziție atunci când lucrezi de acasă, pentru că nu dispui de un context care să îți semnalizeze în mod natural schimbarea.

În experiența noastră acumulată în managementul timpului, iată câteva modalități de a fi mai puțin distrat și mai prezent, indiferent dacă lucrezi sau te bucuri de timpul personal.

Trebuie să ai o rutină de începere a lucrului

Moderatorul de emisiuni pentru copii din Statele Unite, Mr. Rogers, știa cum să realizeze corect tranzițiile. Atunci când el intona emblematicul cântecel „It’s a Beautiful Day in the Neighborhood” („E o zi frumoasă în cartier”), schimbându-și puloverul și încălțând alți pantofi, multe generații de micuți știau că acela era începutul emisiunii.

Desigur, nu trebuie să cânți atunci când începi să lucrezi (deși poți, dacă chiar vrei) și nu ai nevoie nici de pulovere speciale. Dar sunt câteva lucruri pe care le poți face în același mod în fiecare dimineață – chiar și dacă lucrezi de acasă. Poate că este vorba de a pune vesela în mașina de spălat vase, de a stinge luminile prin casă, de a-ți lua o ceașcă de cafea și de a te așeza la calculator. Sau poate că e vorba de a-ți face gimnastica de înviorare, de a face un duș și apoi de a-ți porni telefonul pentru a-ți verifica e-mailul. Indiferent de calea aleasă, încearcă să realizezi aceste activități în același mod în fiecare zi. Scopul este de a-ți pregăti creierul pentru începerea lucrului.

Fă-ți un plan

Pentru a-ți crește productivitatea și claritatea percepției atât pentru muncă cât și pentru viața dinafara muncii, trebuie să ai un plan pentru ziua ce urmează. Acest lucru implică să știi când încep ședințele tale, să decizi la ce proiecte vei lucra și să-ți stabilești clar când vei realiza sarcini de tipul răspunsului la e-mailuri. Va fi util și să ai un plan pentru seară, pentru a determina de ce ai vrea să te ocupi sau pur și simplu ce ai vrea să faci pentru a te relaxa. Dacă știi că totul își are un „loc”, adică un moment în timpul zilei de lucru când vei lucra la o prezentare sau un moment al serii în care poți explora activități pentru copiii tăi, îți va fi mai ușor să simți că nu trebuie să lucrezi în timpul personal sau viceversa.

Cel mai adesea, oamenii își fac astfel de planuri zilnice dimineața la începutul lucrului, atunci când încheie munca pe ziua respectivă, sau în fiecare seară înainte de culcare. Găsește-ți momentul cel mai bun pentru tine, iar apoi fixează-ți un memento recurent în calendar, astfel încât să fii anunțat că trebuie să exersezi acest obicei.

Prioritizează-ți comunicarea

Este de înțeles că s-ar putea să ai nevoie de comunicare personală în timpul orelor de lucru și de comunicare profesională după aceste ore. Dar este bine să îți stabilești prioritățile de comunicare în funcție de context. În timpul orelor în care vrei să te concentrezi la locul de muncă, încearcă să reduci din comunicarea în scop personal. De exemplu, poți grupa răspunsurile la mesajele personale în câteva intervale din ziua de lucru și, în general, este preferabil să eviți statul prea mult pe rețelele sociale. După ce au trecut orele de lucru, fă exact opusul. Stai departe de e-mailurile de muncă și răspunde la apelurile și mesajele cu scop profesional seara, dacă sunt absolut necesare.

Astfel, nu doar că timpul tău va fi utilizat în scopul corect, dar vei rămâne prezent mental atât în viața ta profesională cât și în cea personală.

Stabilește-ți o rutină de încheiere a lucrului

Pentru a te asigura că ai terminat tot ce ține de muncă seara, fixează-ți o rutină de încheiere a activității pe care să o pui în practică la minim 30 de minute înainte de terminarea programului de lucru. Acest lucru poate presupune să realizezi o verificare finală a faptului că ai răspuns la toate e-mailurile importante, să te uiți la lista de sarcini pentru a te asigura că ai încheiat lucrurile esențiale, iar dacă îți dai seama că trebuie să lucrezi seara târziu, să decizi exact ce vei finaliza și în ce moment. De exemplu, ai putea ajunge la următoarea concluzie: „Voi analiza această ofertă timp de minim o oră, începând cu ora 20.” Motivul pentru care este util să ai aceste lucruri stabilite clar este că, în acest mod, nu vei rămâne toată seara cu gândul că ar trebui să realizezi o activitate, fără să știi exact ce și când. Te poți deconecta mental până la ora 20, iar apoi poți liniștit să te oprești din lucru la ora 21, atunci când obiectivul și intervalul orar de abordare a acestuia sunt clare.

Concentrarea presupune un efort conștient și poate părea uneori dificilă, mai ales atunci când te confrunți cu un nivel crescut de nesiguranță. Dar prin urmarea pașilor de mai sus , îți va fi posibil să fii prezent în cea mai mare parte din timpul de lucru sau din timpul personal.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: hbr.org

Cea mai simplă metodă de a detecta dezinformările pe rețelele sociale

Pentru cine utilizează site-ul Twitter, sunt șanse mari să fi întâlnit postarea de mai jos, implorând cititorii să nu utilizeze soluție de dezinfectat mâinile pentru protecția împotriva coronavirusului. În mai puțin de o zi, a fost repostată de aproape 100.000 de ori și a adunat un sfert de milion de like-uri. Probabil a fost văzută de milioane de oameni, iar mesajul său central este unul pe care alții și l-au însușit și au început să îl răspândească la rândul lor. S-a extins, asemenea unui cancer, chiar și pe Facebook. Pentru mulți oameni, postarea a părut de bun simț. Persoana din spatele ei s-a auto-identificat ca om de știință; exasperarea ei părea autentică și credibilă; părerea ei despre bacteriile care diferă de virusuri este cunoscută oricărui om care știe de la medic că antibioticele nu îl vor vindeca de răceală sau gripă.

După cum probabil ați ghicit până acum, postarea era departe de adevăr. Da, ar trebui să vă spălați pe mâini pentru a preveni răspândirea coronavirusului, dar dezinfectanții de mâini pe bază de alcool pot fi o alternativă eficientă, cu condiția să conțină cel puțin 60% alcool. (Majoritatea produselor de firmă au această compoziție.) Și asta conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA) și a numeroaselor articole din mass media ‘mainstream’.

Postarea, care face parte dintr-un val de dezinformări care a însoțit răspândirea COVID-19 în întreaga lume, ilustrează modul în care rețelele sociale ar putea agrava pandemia prin încurajarea unor acțiuni contraproductive. Dacă mai puține persoane folosesc dezinfectantul de mâini ca rezervă atunci când spălarea mâinilor nu este posibilă, este posibil ca mai multe persoane să fie infectate și mai multe să moară. Nu ar fi prima dată: într-un articol al Smithsonian din 2017, un istoric a arătat că epidemia de gripă spaniolă din 1918 a avut o mortalitate atât de mare și din cauza suprimării informațiilor exacte despre aceasta de către guvernul SUA.

Facebook, Twitter, YouTube și alte platforme au luat măsuri împotriva dezinformărilor despre coronavirus, cum ar fi direcționarea utilizatorilor către surse oficiale atunci când caută termenul „coronavirus”. Până marți dimineață, postarea inițială a fost ștearsă (probabil de autoarea sa), iar capturile de ecran cu aceasta care fuseseră postate pe Facebook au fost semnalate ca fiind false de către partenerii care verifică veridicitatea informațiilor de pe platformă. Până atunci, însă, afirmația în cauză ajunsese deja la un public larg, iar platformele nu dispun de mecanisme pentru a se asigura că persoanele care au văzut informațiile false văd și textele ce demontează aceste informații. Aceste companii duc o luptă împotriva dinamicii propriilor algoritmi, care sunt construiți pentru a acorda prioritate vitezei de propagare a informațiilor și engagement-ului publicului.

Mai există, însă, o speranță pentru limitarea extinderii informațiilor false și înșelătoare despre coronavirus. Ne putem imuniza pe noi și pe cei pe care îi cunoaștem, prin învățarea unor tehnici de bază pentru a detecta astfel de informații pe platformele pe care le utilizăm.

De patru ani, expertul în competențe digitale al Universității Statului Washington, Mike Caulfield, lucrează la cel mai eficient mod de a învăța studenții să gestioneze informațiile online și dezinformarea. În condițiile în care coronavirusul sporește caracterul urgent al acestei abordări, el încearcă acum să le dea de știre celorlalți, lansând un site web și un cont Twitter educațional.

Abordarea sa pare simplă – și chiar este. Dar oricât de familiară ar putea fi aceasta pentru jurnaliști și persoane care verifică informațiile, ea se opune instinctelor naturale ale celor care citesc știrile. Și având în vedere că rețelele sociale precum Facebook și Twitter sunt slab echipate în vederea neutralizării informațiilor false pe platformele lor, cea mai bună speranță pe care o avem pentru a împiedica propagarea acestor informații pe termen scurt estre de a-i ajuta pe indivizi să învețe să le recunoască.

Esențial este ca atunci când întâlniți o nouă afirmație despre o temă precum coronavirus pe rețelele sociale, să nu încercați să o evaluați în propriul ei context. Este mai rapid și mai eficient să o evaluați prin referință încrucișată – adică, să vă uitați altundeva pe web pentru a descoperi confirmarea sau infirmarea acelei afirmații. În mod crucial, nu necesită nicio expertiză în domeniu – vă va ajuta să evitați remedii false pentru coronavirus pe WhatsApp, la fel cum l-ar ajuta pe unchiul dvs. să evite conspirațiile cu Pământul plat de pe YouTube.

Abordarea lui Caulfield se bazează pe o lucrare din 2017 de către cercetătorii de la Universitatea Stanford, care au constatat că abordarea convențională a alfabetizării online i-a lăsat pe studenți nepregătiți pentru lumea social media. Ei au propus o abordare diferită numită „lectură laterală”.

„Oamenii au învățat la școală timp de 12 ani să aibă următoarea abordare: Iată un text, acum citește-l și utilizează-ți abilitățile de gândire critică pentru a determina care este opinia ta.”, spune Caulfield. „Profesioniștii în verificarea informațiilor fac contrariul: ajung pe o pagină și nu rămân pe aceasta.” În schimb, încep să deschidă alte file ale browser-ului care pot face lumină privind fiabilitatea articolului și a afirmațiilor centrale ale acestuia.

Inspirat de obiceiurile eficiente ale acestor profesioniști, Caulfield și-a propus să abordeze o singură întrebare: „Care este setul minim de abilități pe care îl putem oferi oamenilor care să îi pregătească să se implice ca cetățeni activi pe web?” Apoi, a găsit o tehnică pe care o consideră aplicabilă de aproape oricine unei anumite postări pe social media în aproximativ 30 de secunde, după însușirea acesteia.

El o rezumă prin acronimul SIFT:

  1. Spune Stop.
  2. Investighează sursa.
  3. Găsește (eng. „Find”) informații mai amănunțite pe tema respectivă.
  4. Trasează contextul original al afirmațiilor, citatelor și elementelor media.

Fiecare din acești pași vine cu câteva „mișcări” indicate, cum ar fi trecerea mouse-ului deasupra datelor biografice ale unui utilizator Twitter înainte de a reposta informațiile acestuia, sau căutarea unui URL pe Wikipedia înainte de a-l vizita. Puteți găsi un tutorial pe site-ul lui Caulfield, „Sifting Through the Coronavirus.”

Postarea despre dezinfectantul de mâini este un studiu de caz interesant. „Dacă încercați aici să aveți o abordare deductivă și să „gândiți critic”, veți eșua”, spune Caulfield. Dacă nu sunteți doctor, „Nu veți avea destule informații” pentru a evalua afirmația doar pe baza propriului intelect.

Primul pas este să spuneți stop: Nu acceptați și nu distribuiți o afirmație despre coronavirus înainte de a o verifica. Apoi, investigați sursa: Autoarea a spus că este om de știință, dar nu a specificat ce tip de om de știință. În cazul subiectelor complexe, expertiza în domeniu chiar contează. Trecând cu mouse-ul deasupra biografiei sale de pe Twitter, nu s-au obținut alte informații relevante – doar un avatar anime, nicio afiliere profesională, niciun nume și nicio bifă albastră pentru a comunica că este un utilizator „verificat”. De asemenea, ea nu a pus link-uri către dovezi în favoarea afirmației sale. În sine, acest lucru nu înseamnă un verdict, dar sugerează necesitatea de a realiza mai multe căutări.

Apoi vine etapa găsirii de informații mai amănunțite. În acest caz, aceasta poate însemna o scurtă căutare pe Google a termenilor „dezinfectant de mâini” și „coronavirus”. Luni, căutarea respectivă a generat mai multe rezultate din partea organizațiilor de sănătate publică, inclusiv CDC, recomandând utilizarea dezinfectantului de mâini atunci când nu este posibilă spălarea mâinilor. Până marți dimineața, primul rezultat era o demascare a postării respective realizată de Politifact. Dacă căutarea pe Google nu clarifică rapid situația, poate fi utilă o căutare pe Google News.

Ultimul pas, anume trasarea contextului original al afirmațiilor, are mai puțină relevanță în acest caz: Întrucât nu există atașamente sau link-uri, nu există alt context în afară de postarea în sine. Acestea fiind spuse, autoarea a transformat-o într-un fir de discuții, iar tweet-urile sale ulterioare au revenit asupra afirmației inițiale și au recunoscut punctul de vedere majoritar. Așadar, dacă ați ajuns la momentul potrivit, o ușoară distanțare pentru a vedea restul firului de discuție ar fi ajutat – deși autoarea a șters chiar și clarificarea în acest moment.

Pasul ce se dovedește a fi crucial poate varia în funcție de tipul de dezinformare, a spus Caulfield. Când provine de la un site de știri false care imită un adevărat site de știri – cum ar fi infamul abcnews.com.co (în prezent, desființat), care a fost conceput să semene cu ABC News – puteți afla asta făcând o căutare pe Google după URL-ul său și adăugarea cuvântului „Wikipedia” pentru a vedea dacă există informații adunate de comunitate despre publicația respectivă, sau pentru a vedea dacă a fost citat în vreun articol. În acest caz, căutarea termenilor „abcnews.com.co Wikipedia” relevă o intrare Wikipedia care expune site-ul respectiv ca fiind o fraudă.

Alteori, dezinformarea nu se află în sursa în sine, ci în modul în care este pusă în context pe social media. O postare devenită virală a sugerat că un profesor în medicină de la Harvard a fost arestat pentru că a conspirat cu guvernul chinez pentru a crea coronavirusul. Postarea avea un link către o poveste reală a CNN despre arestarea profesorului de la Harvard pentru că ar fi mințit despre legăturile sale cu guvernul chinez. Etapa lui Caulfield de trasare a contextului afirmațiilor necesită deschiderea articolului și, înainte de citirea lui în totalitate, realizarea unei căutări cu Control-F după termenii cheie. În povestea CNN, cuvântul „coronavirus” nu este de găsit. După cum confirmă o postare a FactCheck.org, arestarea profesorului de la Harvard nu a avut nicio legătură cu COVID-19.

Din nou, niciunul din acești pași nu e fizică cuantică – ceea ce e bine, pentru că majoritatea oamenilor nu sunt experți în fizică cuantică. Chiar și învățarea unei metode la fel de simple ca acronimul SIFT al lui Caulfield poate însemna să ceri prea mult din partea tuturor celor ce folosesc social media. Dar el consideră că epidemia de coronavirus ar putea să îi stimuleze măcar pe o parte dintre utilizatori să își facă timp să învețe această metodă.

După ce vor face acest lucru, a spus el, vor putea identifica cele mai multe cazuri de dezinformare în aproximativ 30 de secunde. Iar apoi, speră el, unii dintre ei vor contribui la demascarea dezinformării, probabil prin semnalizarea acesteia pentru persoanele care verifică informațiile, cu link-uri către informații mai bune. S-ar putea să îi învețe și pe o parte din prietenii sau membrii familiei care au tendința să se lase manipulați de astfel de materiale.

Deși tehnica SIFT poate funcționa în cazul dezinformării politice, zona respectivă prezintă obstacole particulare. Partizanii unor puncte de vedere înrădăcinate ar putea să nu fie preocupați în mod deosebit de răspândirea unor informații false, atât timp cât îi ajută pe „cei buni”. În timp ce în cazul coronavirusului, „Oamenii care caută pe internet informații nu sunt neapărat fixați într-o anumită poziție” și aproape toată lumea are motivația de a obține informații cât mai exacte.

Abordarea lui Caulfield nu este imună la erori. Probabil nu îi va ajuta pe oameni să recunoască atunci când o organizație de renume sau o un trust de media a tratat eronat un subiect tehnic, cu excepția cazului în care au încurcat lucrurile atât de rău, încât acest lucru în sine a devenit o știre în altă parte. („Găsirea unor informații mai amănunțite” se poate aplica, totuși.) Și chiar și oamenii care își fac timp pentru a învăța tehnicile nu le vor aplica probabil în fiecare situație. Uneori oamenii vor doar să citească pe diagonală postările de pe Facebook sau Twitter, fără să își asume rolul de revizor de informații amator.

Într-o lume ideală, canalele principale de informare ale societății cu privire la un subiect esențial precum coronavirusul ar lua în serios responsabilitatea de a se asigura că informațiile sunt corecte. Cetățenii obișnuiți nu ar trebui să devină detectivi digitali. Dar lumea în care trăim este una în care giganții tehnologici care au perturbat industria știrilor sunt implicați profund într-un model care face imposibilă verificarea informațiilor înainte de proliferarea acestora. Așa că, deocamdată, trebuie să ne bazăm pe jumătăți de măsură reactive – și pe propria noastră inteligență.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: medium.com

Telemunca – Abordări ale companiilor cu sediul în China

Întrucât multe dintre cele mai mari companii din lume își au sediul în China, această țară le poate oferi lecții celor ce abia acum încep să accepte tranziția la telemuncă.

De la Alibaba la Ping An și de la Google la Ford, companiile din întreaga lume își anunță angajații că în perioada următoare vor lucra de acasă, dorindu-se ca în acest mod să fie stopată răspândirea virusului COVID-19.

Munca la distanță de o asemenea amploare nu are precedent și va aduce schimbări durabile asupra modului în care oamenii trăiesc și lucrează, mulți ani de acum înainte. China, care a resimțit impactul inițial al pandemiei, a realizat din timp această tranziție. Găzduind o parte din cele mai mari companii din lume, China le poate da lecții celor ce abia acum încep să accepte tranziția la telemuncă.

Lucrul de acasă a explodat în China în urma crizei COVID-19, pe măsură ce companiile le-au comunicat angajaților să rămână acasă. În jurul a 200 de milioane de oameni lucrau de la distanță la finalul sărbătorii de Anul Nou Chinezesc. Deși acest aranjament are unele avantaje, cum ar fi evitarea drumurilor lungi, mulți angajați și multe companii s-au confruntat cu dificultăți în faza de implementare. Un angajat al unei companii oferind servicii online a remarcat că programul de lucru s-a schimbat din „9-9-6” în „0-0-7”, adică din program de la ora 9 la ora 9, 6 zile pe săptămână, în program non-stop. Pe plan personal, angajaților le este dificil să gestioneze educația copiilor prin intermediul videoconferințelor, în timp ce colaborau și cu colegii la distanță. La nivel de companie, mulți au considerat că productivitatea se reduce rapid, dacă nu este gestionată corect.

Gândită corespunzător, telemunca poate stimula productivitatea și moralul; în caz contrar, poate genera ineficiență, poate deteriora relațiile de muncă și poate demotiva angajații. Iată opt lecții din China, care pot fi aplicabile în întreaga lume, în funcție de circumstanțe:

1. Proiectarea unei structuri eficiente

În momentul în care echipele sau chiar diviziile, în totalitatea lor, lucrează în regim de telemuncă, efectul poate duce către confuzie și o lipsă de claritate în abordare. Izolarea duce la incertitudine cu privire la ce persoane trebuie abordate în anumite probleme și cum și când ar trebui abordate, ceea ce generează blocaje și întârzieri.

De aceea, este esențială stabilirea unei structuri și al unui sistem de comandă pentru luarea deciziilor și comunicarea eficientă. Aici, echipele mici cu funcții multiple pot fi utile, fiecare având o misiune și o organigramă clară, direcțiile și sarcinile fiind ușor de implementat. În acest mod se simplifică și procesul de integrare a noilor angajați, fluidizându-se formarea unui grup unit, într-un moment în care organizația nu este ușor de conceptualizat. Întrucât sunt mai puțini oameni în fiecare echipă, au la dispoziție mai mult timp pentru a face cunoștință și pentru a construi o relație de încredere care s-ar fi format în mod natural la birou.

În cadrul companiei de asigurări Ping An, angajații sunt grupați în mod normal în echipe de proiect formate din cel mult 30 de membri, în timp ce diviziile mai mari sunt împărțite în grupuri mai mici pentru a-și menține agilitatea.

La nivelul întregii companii, există o bază solidă dată de prezența unui scop comun și a unor obiective unificate. Se poate progresa prin asigurarea unei bune înțelegeri a deciziilor ce trebuie înaintate către nivelul superior și a celor ce pot fi abordate la nivel de echipă.

Pentru a atenua efectele închiderii magazinelor, o companie de modă importantă a înființat o cameră de control de strategie și a redistribuit personalul în patru echipe cu funcții multiple pentru a sprijini linia întâi. Aceasta a conceput modalități standard de transmitere a informațiilor și a stabilit cele mai bune practici interne pentru a încuraja personalul din prima linie să utilizeze noi instrumente de vânzare cu amănuntul pentru a stimula vânzările la distanță.

Lecția: Prin crearea unor echipe mici, cu funcții multiple, cu obiective clare și cu un scop comun, toată lumea este menținută pe același traseu strategic.

2. Conducerea de la distanță

Gestionarea oamenilor reprezintă unul dintre cele mai dificile elemente ale muncii la distanță, nu în ultimul rând pentru că toată lumea va reacționa diferit la schimbarea culturală și la provocările mediului de acasă, în care desfășoară activitatea.

Liderii trebuie să energizeze întreaga companie, stabilind o direcție clară și comunicând-o eficient. Oferirea unei viziuni puternice și a unei perspective realiste poate avea un efect puternic asupra motivației în întreaga organizație. Este esențial să încurajăm o cultură bazată pe rezultate, care să împuternicească echipele și să le responsabilizeze în raport cu realizarea sarcinilor, stimulând în același timp o comunicare deschisă, onestă și productivă.

Prin împuternicirea echipei în acest mod, se vor constata efecte de durată. WeSure, o parte a companiei de top în domeniul Internetului, Tencent, a reunit la începutul anului o echipă de răspuns la COVID-19, pentru asigurarea gratuită a lucrătorilor medicali din prima linie. Alan Lau, CEO al WeSure, și-a lăudat echipa, spunând că au lucrat non-stop, mulți de la distanță, în timp ce erau în concediu de Anul Nou Chinezesc, demonstrând cât de receptivi au fost la viziunea sa.

Pentru manageri, provocarea este să conducă, să inspire și să-și dirijeze echipa în activitatea zilnică, în ciuda distanței fizice. Și creșterea nivelurilor de interacțiune poate fi de efect, în acest caz.

Un responsabil șef cu informațiile, ca răspuns la studiul realizat de McKinsey, a afirmat că le trimite mesaje cu actualizări tuturor membrilor echipei, întrucât acesta reprezintă un mod mai uman de comunicare decât dacă ar utiliza canalele profesionale oficiale.

În lucrul cu echipele distribuite, gigantul de comerț electronic Alibaba și-a mărit frecvența comunicării de tip unu-la-unu cu angajații, astfel încât aceasta să se desfășoare în fiecare săptămână, iar în anumite echipe, membrii echipei trimit un raport săptămânal pentru colegii lor, conținând inclusiv planuri pentru săptămâna următoare. Aplicația de productivitate Alibaba DingTalk (Ding Ding) are funcții integrate pentru a facilita acest lucru, permițând managerilor să trimită mesaje către echipele lor, utilizând tehnologia de recunoaștere vocală, și să verifice progresul.

Lecția: Determinarea modului în care comunicați este la fel de importantă ca lucrurile pe care le spuneți, iar comunicarea trebuie realizată cu încredere, consecvență și fiabilitate.

3. Insuflarea unei culturi a preocupării față de celălalt

Pe măsură ce companiile trec la noua normalitate, este important să recunoaștem că unii angajați se pot confrunta cu alte presiuni la domiciliu, inclusiv îngrijirea copiilor lor atunci când școlile sunt închise, ceea ce duce la sentimente de izolare și insecuritate. Liderii de afaceri trebuie să respecte aceste nevoi suplimentare și să le abordeze.

Empatia este un instrument crucial aici, oferind o modalitate de conectare, de promovare a incluziunii și de creare a unui sentiment de comunitate în lipsa interacțiunilor fizice. Creșterea interacțiunilor sociale în cadrul echipei, în special prin actualizări individuale, previne sentimentele de izolare și demoralizare și creează un spațiu în care oamenii să vorbească și să își împărtășească gândurile. Prin crearea unui sentiment de siguranță psihologică pentru colegii lor, prin includerea lor în luarea deciziilor și prin oferirea unei perspective în momentele dificile, managerii pot rămâne mai aproape de ceea ce se întâmplă, de problemele de suprafață și își pot ajuta echipele să rezolve problemele în mod eficient.

O abordare similară este importantă atunci când avem de-a face cu clienții, oferindu-le o foarte necesară stabilitate ce le permite să se aventureze cu încredere în acest teren necunoscut. De exemplu, o bancă globală le-a cerut managerilor de relații să se conecteze cu clienții din întreprinderi mici prin WeChat și apeluri video pentru a înțelege situația lor și a-i ajuta să facă față crizei. Pentru a face acest lucru eficient, la scară largă, managerii sunt susținuți prin programe dedicate pentru produse, articole online, scenarii de comunicare cu clienții și traininguri interne.

Incluziunea este demonstrația supremă de empatie. Crearea unor facilități pentru împărtășirea de bune practici, povești de succes, provocări și discuții informale este vitală pentru crearea unei conexiuni umane. Dacă angajaților li se oferă un spațiu în care să se ocupe de chestiuni personale sau sociale, realizându-se o demarcare clară a controlului și fiindu-le atribuite sarcini semnificative, motivația lor va avea de câștigat.

Lecția: Conectarea la nivel personal și insuflarea empatiei în cadrul culturii reprezintă aspecte de maximă importanță în lucrul de la distanță.

4. Găsirea unei noi rutine

Trecerea la telemuncă poate perturba fluxurile și ritmurile de lucru tipice biroului și este ușor să apară probleme de abordare sau să fie ratate anumite ședințe virtuale importante, din cauza programului supraîncărcat. Petreceți timp cu echipa dvs., abordând detaliile modului în care veți lucra împreună. Analizați ritmul zilnic, constrângerile individuale și normele specifice față de care vă veți angaja și anticipați ceea ce ar putea merge greșit și modul în care puteți atenua astfel de dificultăți.

Modul în care companiile își planifică și își analizează fluxurile de lucru trebuie să se schimbe pentru a reflecta acest lucru. Provocările noului model de lucru, rezultând și din faptul că angajații nu se mai află în aceeași încăpere pot fi depășite prin crearea unei cadențe digitale de ședințe facilitate. O companie importantă din domeniul asigurărilor a adoptat practici agile în toate echipele sale, având un ritual zilnic și săptămânal de check-in, planificare de tip sprint și sesiuni de revizuire.

După ce Alibaba a adoptat telemunca, s-a asigurat, de asemenea, că ședințele sale sunt organizate într-un mod mai strâns integrat. O persoană are rolul de a ține evidența timpului și de a gestiona rezultatele. Membrii echipei pot evalua utilitatea unei ședințe folosind un sistem de rating cu cinci stele, permițând oferirea de feedback imediat și a unor modalități de a progresa.

Pentru a aborda provocarea lansării unei afaceri digitale cu o echipă în regim de telemuncă, o companie a creat un nou flux de lucru pentru cerințele produsului comercializat de aceasta, în care era conturată clar utilizarea instrumentelor, rolurilor și responsabilităților digitale, pe măsură ce cerințele au trecut de la idee la validare, până au ajuns la etapele de livrare. Reiterarea structurilor de luare a deciziilor în acest fel nu este întotdeauna necesară atunci când oamenii pot comunica direct, dar absența lor poate fi resimțită acut atunci când începe telemunca.

Lecția: Stabilirea unor norme de lucru, fluxuri de lucru și linii ierarhice bine-conturate este esențială, dar este prea ușor de neglijat.

5. Valorificarea tehnologiei

Telemunca eficientă începe cu lucrurile de bază – inclusiv o conexiune rapidă, stabilă și sigură, dar și organizarea unui mediu home office ergonomic. Extinderea accesului și a lățimii de bandă a VPN (rețea privată virtuală) reprezintă una dintre primele măsuri pe care mulți CIO le-au adoptat pentru a permite angajaților lor să acceseze sistemele de la distanță. Lucrul la distanță este, de asemenea, facilitat de o suită de instrumente tehnologice SaaS (Software as a Service) care le permit echipelor să creeze, să comunice, să partajeze documente și să gestioneze procesele în mod eficient.

Printr-o singură sursă de informație accesibilă digital – fie că este vorba de un tablou de bord performant, un jurnal de sprint sau un plan de afaceri – toată lumea își va menține alinierea față de companie.

Multe companii chineze au adoptat rapid soluții locale de productivitate, cum ar fi Alibaba DingTalk sau WeChat Work, pentru a comunica și a organiza ședințe săptămânale, instruire și discursuri. De exemplu, pe măsură ce COVID-19 s-a răspândit, numărul lunar de utilizatori activi ai platformei DingTalk a crescut cu 66 la sută, ajungând la peste 125 de milioane. Multe companii multinaționale au accelerat lansarea soluțiilor de productivitate pe care le foloseau deja în alte locuri, cum ar fi Slack, Microsoft Teams sau Zoom. Utilizarea eficientă a acestor instrumente a necesitat un efort de gestionare a schimbărilor, inclusiv instruirea echipelor cu privire la modul de utilizare a acestora și definirea de noi moduri de lucru. Definirea acestor noi moduri de lucru cu instrumente digitale, prin colectarea celor mai bune practici de la diferite echipe din companie, poate ajuta la accelerarea adoptării. Cei de la McKinsey au creat un portal intern privind excelența în telemuncă, aducând la un loc informații din întreaga companie, de la modul de desfășurare a unor sesiuni de colaborare în rezolvarea problemelor, la ședințe decizionale eficiente cu clienții, utilizând tehnologiile de videoconferință.

În plus, multe companii au creat aplicații speciale pentru a le permite echipelor din prima linie să își mențină eficiența în timpul lucrului la distanță. De exemplu, una dintre principalele patru bănci din China a creat un mini-program WeChat pentru a le permite managerilor de relații să interacționeze cu clienții și să genereze oportunități. Angajații acesteia au utilizat apoi programe aprobate de bancă pentru a interacționa cu clienții și pentru a accesa sistemele bancare de pe laptop.

Trip.com, cea mai mare agenție de turism online din China, a permis personalului său din centrul de contact să lucreze de acasă, ceea ce a dat roade în recenta criză, deoarece s-a putut furniza o calitate înaltă a serviciilor în timpul întreruperilor călătoriilor.

Lecția: Utilizarea tehnologiei poate fi vitală în menținerea tuturor pe drumul cel bun, dar cel mai mult contează cum sunt implementate aspectele de bază.

6. Tratarea cu seriozitate a securității datelor

Problemele de securitate adaugă un strat de complexitate la aspectele tehnologice a telemuncii și pot avea consecințe grave, în special atunci când angajații nu sunt conștienți de practicile sigure sau utilizează instrumente neautorizate pentru a-și duce la bun sfârșit munca.

Nu este ușor să se găsească o abordare sigură dar și practică. Realizarea corectă a acestui lucru presupune a le oferi angajaților instrumentele de care au nevoie pentru a fi productivi în timp ce gestionează confidențialitatea datelor și accesul la date.

Principalii jucători, precum Ping An, au abordat problema securității prin intermediul unui set de mecanisme: stabilirea unei culturi a confidențialității, organizarea unei instruiri în scopul conștientizării și limitarea accesului la date strict pentru situațiile de necesitate. De exemplu, informațiile sensibile, cum ar fi datele clienților, pot fi afișate cu o inscripționare, astfel încât eventualele scurgeri de informații să poată fi urmărite. Alibaba folosește propriul său software, Alilang, pentru a gestiona securitatea rețelei și a dispozitivelor.

Lecția: facilitați respectarea de către angajați a cerințelor de securitate, investind în sisteme de protecție robuste.

7. Adoptarea unei mentalități de tip „testează și învață”

Lecția finală: Trebuie să fim pregătiți să recunoaștem ce nu funcționează și să realizăm rapid schimbările care se impun.

Echipele de leadership care învață încontinuu, identifică activ bunele practici și stabilesc rapid mecanisme de partajare a ideilor în întreaga organizație tind să aibă cel mai mare succes pe termen lung. Echipele de cercetare și dezvoltare ale unui mare producător de înaltă tehnologie au creat țeluri de productivitate pentru telemuncă, estimând productivitatea acestora în fiecare săptămână în raport cu munca la fața locului și identificând metodele prin care aceasta poate fi îmbunătățită. În patru săptămâni, au progresat de la 50 la 88 la sută din valoarea luată ca reper.

Pe măsură ce forța de muncă a Chinei începe să se întoarcă la birou, aceste lecții de la unele dintre companiile de vârf din această țară facilitează ilustrarea modului în care lucrul de la distanță poate stimula productivitatea și moralul – cu structura, cultura, procesele și tehnologiile potrivite. Angajații care petrec mai puțin timp călătorind sau făcând naveta și au un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală au șanse mai mari de a fi mai fericiți, mai motivați și gata să se mobilizeze în situații extreme.

Îmbrățișarea telemuncii le permite companiilor să definească o nouă normalitate care să stimuleze productivitatea și satisfacția angajaților în viitor. Alibaba a lansat TaoBao, în prezent cel mai mare site web de comerț electronic din lume, în timp ce personalul lucra de la distanță în carantina din timpul epidemiei SARS din 2003. Pentru Trip.com, un experiment de lucru la distanță în 2014 a pus bazele unui serviciu excelent pentru clienți și a unei culturi profesionale flexibile. Prin urmare, prin combinarea tuturor acestor elemente, va fi posibil un nou mod de lucru care să pregătească afacerea dvs. pentru viitor – indiferent ce ne va rezerva acesta.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: mckinsey.com