Articole

Burnout la locul de muncă: De ce tot mai mulți angajați ajung la epuizare și cum le afectează viața

/în , , , , , , , /de

Te trezești deja obosit, deși ai dormit opt ore. Îți începi ziua cu o cafea, apoi încă una, iar până la prânz simți că ai rămas fără energie. Notificările nu se mai opresc, ședințele se succed una după alta, iar la finalul programului ai impresia că nu ai terminat nimic important. Dacă acest scenariu îți este familiar, este posibil să te confrunți cu primele semne ale burnoutului.

Burnoutul nu înseamnă doar stres sau oboseală după o săptămână aglomerată. Este o stare de epuizare fizică, mentală și emoțională provocată de stresul profesional prelungit, care poate afecta atât performanța la serviciu, cât și sănătatea, relațiile personale și calitatea vieții.

În ultimii ani, fenomenul a devenit tot mai răspândit. Munca hibridă și de acasă, conectarea permanentă la e-mailuri și telefoane, presiunea de a fi mereu disponibil și volumul tot mai mare de responsabilități au făcut ca granița dintre viața profesională și cea personală să devină aproape invizibilă.

Ce este, de fapt, burnoutul?

Organizația Mondială a Sănătății definește burnoutul ca un fenomen ocupațional rezultat din stresul cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat eficient. Acesta se manifestă prin trei caracteristici principale:

  • senzația permanentă de epuizare și lipsă de energie;
  • distanțare emoțională față de muncă sau apariția unei atitudini negative și cinice;
  • scăderea eficienței și a performanței profesionale.

Important de reținut este că burnoutul nu apare peste noapte. El se dezvoltă lent, uneori pe parcursul lunilor sau chiar al anilor, iar multe persoane ignoră primele semnale.

De ce tot mai mulți angajați ajung la epuizare?

Suntem conectați permanent

Tehnologia ne-a făcut viața mai ușoară, dar și mai solicitantă. Telefonul de serviciu, mesajele pe platformele interne, e-mailurile și apelurile video creează impresia că trebuie să fim disponibili în orice moment.

Chiar și după terminarea programului, mulți oameni verifică notificările „doar pentru două minute”. În realitate, creierul nu mai intră niciodată complet în starea de relaxare de care are nevoie pentru a se recupera.

Multitaskingul consumă mai multă energie decât crezi

Mulți consideră multitaskingul o abilitate esențială. În realitate, creierul nu poate desfășura simultan mai multe activități complexe. El schimbă foarte rapid atenția de la o sarcină la alta.

Fiecare întrerupere înseamnă un consum suplimentar de energie mentală. După zeci sau chiar sute de astfel de schimbări într-o singură zi, apare senzația că mintea este complet epuizată.

Lipsa pauzelor reale

Foarte mulți angajați petrec ore întregi în fața calculatorului fără să se ridice de la birou. Ședințele se succed, iar pauza de prânz este înlocuită cu un sandviș mâncat în fața monitorului.

Creierul funcționează eficient doar dacă primește perioade scurte de recuperare. Fără acestea, concentrarea scade, iar greșelile devin tot mai frecvente.

Presiunea performanței

În multe organizații există cultura performanței continue: mai multe proiecte, mai multe obiective, mai puțin timp.

Mulți angajați simt că trebuie să demonstreze constant că sunt productivi, chiar și atunci când volumul de muncă depășește limitele normale. În timp, această presiune duce la epuizare.

Cum îți afectează burnoutul creierul?

Atunci când stresul devine permanent, organismul produce cantități crescute de cortizol, cunoscut drept hormonul stresului.

Pe termen scurt, acesta ne ajută să reacționăm rapid și să ne concentrăm. Însă atunci când nivelul lui rămâne ridicat luni întregi, apar efecte nedorite:

  • dificultăți de concentrare;
  • probleme de memorie;
  • scăderea capacității de luare a deciziilor;
  • iritabilitate și anxietate;
  • oboseală psihică permanentă.

Nu este o lipsă de voință și nici lene. Este răspunsul biologic al organismului la suprasolicitare.

Semne că ai putea suferi de burnout

Multe persoane confundă burnoutul cu o perioadă aglomerată. Diferența este că simptomele persistă și se agravează.

Printre cele mai frecvente semne se numără:

  • te simți obosit încă de dimineață;
  • îți este greu să te concentrezi;
  • ai senzația că orice sarcină necesită un efort uriaș;
  • devii mai irascibil decât înainte;
  • îți pierzi motivația pentru activități care înainte îți făceau plăcere;
  • apar dureri de cap, tensiune musculară sau probleme cu somnul;
  • simți că nu te mai poți deconecta nici după terminarea programului.

Cum poți preveni burnoutul?

Prevenția începe cu schimbări mici, dar constante.

Respectă pauzele

Ridică-te de la birou la fiecare oră, fă câțiva pași, privește pe fereastră sau respiră adânc timp de câteva minute.

Stabilește limite clare

Programul de lucru ar trebui să aibă un început și un sfârșit. Evită să răspunzi la e-mailuri sau mesaje profesionale în timpul liber, dacă situația nu este urgentă.

Dormi suficient

Somnul este perioada în care creierul se reface. Lipsa odihnei accelerează instalarea epuizării și reduce capacitatea de concentrare.

Fă mișcare

Nu este nevoie de antrenamente intense. O plimbare zilnică de 30 de minute poate reduce semnificativ nivelul de stres și poate îmbunătăți starea de spirit.

Învață să spui „nu”

Acceptarea tuturor responsabilităților poate părea o dovadă de implicare, însă pe termen lung contribuie la suprasolicitare. Stabilirea unor limite sănătoase este esențială pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Când este momentul să ceri ajutor?

Dacă starea de epuizare persistă săptămâni întregi, afectează somnul, relațiile personale sau performanța profesională, este recomandat să discuți cu un psiholog sau un medic.

Burnoutul nu este un semn de slăbiciune. Este un semnal transmis de organism că resursele sale au fost consumate prea mult timp fără perioade suficiente de recuperare.

Concluzie

Într-o lume în care productivitatea este adesea pusă pe primul loc, este ușor să uităm că și mintea are nevoie de pauză. Burnoutul nu apare pentru că oamenii sunt mai puțin rezistenți, ci pentru că ritmul în care trăim și muncim s-a schimbat radical.

A avea grijă de sănătatea mintală nu înseamnă să muncești mai puțin, ci să muncești mai inteligent. Pauzele, odihna, mișcarea și stabilirea unor limite sănătoase nu sunt un lux, ci investiții esențiale în performanță și în calitatea vieții. Uneori, cea mai productivă decizie pe care o poți lua este să îți oferi timp pentru a te recupera.

Adevărul pe care mulți manageri îl descoperă prea târziu: un salariu mai mare nu garantează că angajații vor rămâne

/în , , , , , , , , /de

Mulți manageri cred că un salariu mai mare este soluția atunci când un angajat valoros își anunță plecarea. În realitate, decizia de a demisiona este rareori luată peste noapte. De cele mai multe ori, ea începe cu luni înainte, atunci când entuziasmul dispare, munca devine monotonă, iar oamenii nu mai simt că evoluează.

Momentul în care un manager primește un e-mail cu subiectul „Demisie” este, de fapt, finalul unei povești care a început cu mult timp înainte. Angajatul nu s-a trezit într-o dimineață hotărât să plece. Decizia s-a construit treptat, în tăcere, prin frustrări acumulate, lipsă de motivație și senzația că nimic nu se mai schimbă.

În companiile moderne, unde echipele lucrează adesea de la distanță, aceste semnale sunt și mai greu de observat. Nu mai există discuțiile spontane de la cafea, expresiile feței sau oftatul discret după o ședință tensionată cu un client. De multe ori, primul semn vizibil este invitația la o întâlnire scurtă, urmată de anunțul demisiei.

Banii contează, dar nu sunt motivul principal

Este adevărat că aproape oricine și-ar dori un salariu mai mare. Totuși, când vine vorba despre păstrarea oamenilor talentați, în special a celor din industriile creative, banii nu sunt suficienți.

Specialiștii în comunicare, marketing, publicitate sau creație nu caută doar stabilitate financiară. Ei au nevoie să simtă că munca lor are sens, că sunt apreciați și că au libertatea de a crea.

Un studiu realizat de McKinsey & Company arată o diferență surprinzătoare între percepția angajatorilor și cea a angajaților. Managerii cred că oamenii pleacă în principal din cauza salariilor, însă angajații indică alte motive: lipsa recunoașterii, relațiile dificile cu managerii, absența oportunităților de dezvoltare sau epuizarea emoțională.

Cu alte cuvinte, salariul poate influența decizia de a accepta un nou loc de muncă, dar rareori este adevăratul motiv pentru care cineva renunță la actualul.

Burnout-ul nu apare peste noapte

Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac managerii este să creadă că performanța reflectă starea reală a unui angajat.

În realitate, mulți profesioniști continuă să livreze rezultate excelente chiar și atunci când sunt complet epuizați. Respectă termenele-limită, participă la ședințe și își fac treaba impecabil, însă în interior și-au pierdut deja motivația.

Acesta este motivul pentru care evaluările clasice de performanță nu sunt întotdeauna suficiente. Ele măsoară rezultatele, nu emoțiile.

Iar atunci când scăderea performanței devine vizibilă, de multe ori este deja prea târziu.

O singură conversație poate schimba totul

Specialiștii în resurse umane susțin că una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a demisiilor este organizarea unor discuții individuale regulate, în care să nu se vorbească despre obiective, cifre sau proiecte.

Întrebarea esențială nu este „Cum merg rezultatele?”, ci „Cum te simți?”.

Aceste conversații oferă managerilor șansa de a descoperi problemele înainte ca ele să devină ireversibile.

În loc să analizeze doar productivitatea, liderii ar trebui să înțeleagă nivelul de energie al echipei, gradul de satisfacție și perspectivele de dezvoltare pe care le percep angajații.

Clienții toxici pot distruge motivația întregii echipe

În domeniul comunicării și al relațiilor publice, unul dintre cei mai mari factori de stres îl reprezintă relația cu anumiți clienți.

Solicitările constante, modificările fără sfârșit, lipsa respectului sau presiunea excesivă consumă energia echipelor și transformă proiectele într-o sursă permanentă de anxietate.

Dacă mai mulți membri ai echipei identifică același client drept principală sursă de stres, problema nu mai este individuală, ci una de sistem. Companiile performante încearcă să limiteze impactul acestor situații prin stabilirea unor reguli clare de colaborare, desemnarea unui singur responsabil pentru comunicare sau, în cazurile extreme, chiar renunțarea la client.

Pe termen lung, pierderea unui client poate costa mai puțin decât plecarea a doi sau trei angajați experimentați.

Rutina este unul dintre cei mai mari dușmani ai creativității

Oamenii creativi au nevoie de provocări. Atunci când aceleași tipuri de proiecte se repetă luni la rând, entuziasmul începe să dispară. Ceea ce pentru un angajat reprezintă o provocare interesantă, pentru altul poate deveni o activitate mecanică, lipsită de sens. De aceea, managerii trebuie să cunoască foarte bine punctele forte și interesele fiecărui membru al echipei și să distribuie proiectele în funcție de acestea.

Nu este suficient să schimbi sarcinile. Angajații trebuie să simtă că au autonomie, că pot lua decizii și că își pot pune amprenta asupra rezultatului final.

Oamenii rămân acolo unde văd un viitor

Un alt motiv frecvent al demisiilor este lipsa unei perspective clare de dezvoltare. Dacă un angajat nu știe ce urmează peste un an sau doi, începe inevitabil să caute răspunsul în altă parte.

Companiile care investesc în cursuri, certificări, mentorat și dezvoltarea competențelor transmit un mesaj simplu: „Ne dorim să crești împreună cu noi.” Această investiție valorează adesea mai mult decât o majorare salarială temporară.

Demisia începe cu mult înainte de documentul oficial

În realitate, oamenii nu pleacă doar pentru bani. Ei pleacă atunci când nu se mai simt apreciați, când munca lor nu le mai aduce satisfacție, când relațiile devin toxice sau când nu mai văd nicio direcție de dezvoltare.

Un lider atent poate observa aceste semnale înainte ca ele să se transforme într-o demisie. Companiile care reușesc să păstreze cei mai buni oameni nu sunt neapărat cele care oferă cele mai mari salarii, ci cele care construiesc un mediu în care angajații se simt ascultați, respectați și motivați să evolueze.

Într-o piață a muncii tot mai competitivă, adevărata provocare nu este să recrutezi talente, ci să creezi motive suficient de puternice pentru ca ele să aleagă să rămână.

Munca remote ne-a distrus rutina – și, surprinzător, mulți cred că e ceva bun

/în , , , , , , /de

Munca remote, hibridă sau la birou – eterna dezbatere

Un alt articol despre munca remote, știu la ce te gândești: „Am mai vorbit despre asta”. Și ai dreptate. Discuția despre cum este mai bine să lucrăm – de acasă, de la birou sau într-un sistem hibrid – continuă, iar angajații, managerii și organizațiile încearcă să găsească un echilibru care să păstreze productivitatea și să ofere libertate.

Nu există o soluție perfectă!
Dar există un element esențial, simplu, care este adesea ignorat: rutina.

Rutina – parte naturală din viața noastră

Rutina face parte din viața noastră încă de la naștere. Bebelușii au ore fixe de somn și de hrănire. Mai târziu apar orarele școlare, temele și ora de culcare.

În adolescență, simțim că ne câștigăm libertatea când putem „merge la culcare când vrem”. Însă adevărul este că rutina nu dispare niciodată, doar se transformă.

La facultate, programul de cursuri ne organizează zilele. Când intrăm pe piața muncii, zilele noastre sunt structurate de programul de lucru. Cel puțin, așa era înainte de pandemie.

Odată cu lockdown-ul, mulți au încercat să își păstreze obiceiurile: au folosit timpul economisit din navetă pentru sport, meditație sau activități relaxante. Însă, cu trecerea timpului, motivația a scăzut.
Rutina a început să fie văzută ca o povară, iar mulți au ajuns să creadă că a fi fără rutină înseamnă libertate.

Dar realitatea este alta: rutina nu ne limitează, ci ne ajută să funcționăm mai bine.
Ea aduce ordine în haos, crește motivația, îmbunătățește performanța și susține productivitatea pe termen lung.

De ce oamenii au nevoie de rutină

O rutină clară oferă un cadru mental stabil.
Când știi exact la ce oră te trezești, când verifici e-mailurile sau când iei pauze, elimini multe decizii mici pe parcursul zilei.

Acest lucru reduce oboseala mentală, iar energia rămasă poate fi folosită pentru activități complexe, creative sau strategice.
Practic, nu mai consumi resurse gândindu-te la „Ce urmează să fac acum?”, ci te concentrezi pe sarcinile cu adevărat importante.

În plus, rutina oferă stabilitate emoțională.
Un program previzibil creează un sentiment de siguranță și reduce stresul și anxietatea – un aspect extrem de important, mai ales în perioade de incertitudine.

Când știi la ce să te aștepți de la ziua ta, ai mai mult control, ceea ce îți crește încrederea și capacitatea de concentrare.

Rutina în organizații – baza unei echipe eficiente

Nu doar indivizii au nevoie de rutină. Și companiile trebuie să aibă structuri clare pentru a funcționa corect.

Rutina creează consistență în comportamente, așteptări și rezultate.
Companiile care implementează ritualuri simple, precum ședințe scurte zilnice, planificări săptămânale sau întâlniri regulate, transmit un mesaj puternic:
„Suntem organizați, concentrați și respectăm timpul oamenilor noștri.”

Această claritate contribuie la o cultură organizațională sănătoasă, în care toată lumea știe ce are de făcut.

Important de reținut: rutina nu înseamnă rigiditate.
Dimpotrivă, oferă un cadru stabil în care flexibilitatea poate exista.
De exemplu, într-o echipă hibridă, o scurtă întâlnire online la începutul zilei poate asigura coerența, chiar dacă fiecare angajat lucrează dintr-un loc diferit.

Rutina și starea de „flow” – secretul productivității maxime

Oamenii care au o rutină clară intră mai ușor în starea de „flow” – un concept descris de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi.
Aceasta este starea în care munca devine naturală, concentrarea este maximă, iar timpul trece fără să îți dai seama.

Fără o structură clară, oamenii tind să fie distrași, să reacționeze în loc să planifice și să piardă timp pe sarcini neimportante.
Un studiu realizat în 2021 de RescueTime a arătat că angajații pierd în medie 2,5 ore pe zi din cauza lipsei de structură și a întreruperilor constante.

Rutina este antidotul acestui haos.
Ea protejează cele mai valoroase resurse: timpul, energia și atenția.

Cum să creezi o rutină eficientă în echipă

Echipele de succes folosesc ritualuri și procese clare, precum:

  • planificări săptămânale,
  • evaluări de performanță,
  • sesiuni de feedback,
  • retrospetive pentru îmbunătățire continuă.

Acestea nu sunt simple formalități. Există pentru că dau rezultate.
Ele oferă ritm, stimulează progresul și creează o mentalitate orientată spre performanță.

Rutina – libertate prin structură

Este timpul să schimbăm felul în care privim rutina.
Nu este un obstacol în calea creativității, ci o bază care ne ajută să fim mai eficienți și mai echilibrați.

Munca viitorului poate fi flexibilă și hibridă, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie haotică.
Prin rutină simplă, dar consecventă, putem combina structura cu libertatea, creând armonie între viața personală și profesională.

Libertatea fără structură este doar zgomot.
Rutina transformă acest zgomot în echilibru și armonie.



Sursa: thehrdirector.com

Ce reprezintă Burnout în domeniul resurselor umane și ce impact poate avea asupra organizației tale

/în , , , /de

Burnout în departamentul de resurse umane

Profesioniștii din domeniul resurselor umane se confruntă zilnic cu o varietate de sarcini. Aceștia au responsabilități precum recrutarea, integrarea, formarea, crearea și menținerea culturii organizaționale, și chiar gestionarea problemelor angajaților. Toate aceste responsabilități pot deveni copleșitoare, generând senzația că sunt sub apă într-un ocean de muncă. Această stare este cunoscută sub numele de epuizarea în resurse umane și poate reprezenta o amenințare pentru succesul organizațional. Cu toate acestea, nu doar volumul mare de muncă este sursa dificultăților pentru profesioniștii din resurse umane. Schimbările constante în politici și regulamente îi obligă să fie mereu la curent cu tot, ceea ce poate fi epuizant mental. În plus, munca emoțională derivată din gestionarea conflictelor, împreună cu lipsa de susținere și resurse, poate deveni o povară grea de purtat. Cum poți contribui la susținerea departamentului tău de resurse umane în fața acestor provocări? Haide să explorăm fenomenul de Burnout în domeniul de resurse umane, să identificăm semnele de avertizare și să discutăm despre modalitățile de depășire a acestui fenomen.

Semne și Simptome

Epuizare Emoțională

Angajații departamentului de resurse umane interacționează cu oamenii zi de zi. În timp ce este important să se ocupe de preocupările angajaților, a conflictelor și a altor provocări cu care aceștia se pot confrunta, acest lucru poate deveni epuizant emoțional. Profesioniștii în resurse umane sunt așteptați să fie acolo pentru toată lumea, dar ce se întâmplă atunci când uită să aibă grijă de propria sănătate mentală? Epuizarea emoțională poate fi ascunsă în spatele lipsei de înțelegere. De exemplu, dacă un angajat se adresează departamentului de resurse umane pentru a raporta o problemă la locul de muncă, un profesionist în resurse umane epuizat emoțional poate să nu arate o preocupare autentică și să acorde atenție problemei. Similar, ei ar putea să nu-și poată controla emoțiile, devenind furioși sau iritați și reacționând în mod necorespunzător.

Scăderea satisfacției la locul de muncă

Satisfacția la locul de muncă reprezintă motorul care ne motivează să performăm la capacitatea noastră maximă. Cu toate acestea, un profesionist în resurse umane epuizat gradual își pierde treptat această conexiune. Mai exact, încep să își privească cu teamă propria muncă și să nu mai găsească un scop în ceea ce fac. Poate simți că eforturile sale nu sunt apreciate suficient, motiv pentru care renunță la a mai încerca. De exemplu, ar putea exista o problemă persistentă, cum ar fi ratele ridicate de fluctuație a personalului, și nu se vor simți motivați să găsească o soluție, deoarece consideră că contribuțiile lor nu au valoare. În plus, pot începe să apară plângeri referitoare la comportamentul profesionistului în resurse umane, deoarece acesta poate deveni indiferent și să răspândească negativitate, punând astfel în pericol cultura companiei.

Oboseala

Epuizarea poate fi manifestată și fizic, cu oboseală cronică și alte condiții similare. Profesioniștii în resurse umane au tendința de a lucra ore lungi și de a gestiona simultan multiple solicitări și sarcini. Dacă se simt obosiți în fiecare zi, acest lucru poate duce la oboseală cronică, o senzație persistentă de epuizare. Aceasta poate provoca probleme fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri în corp sau un sistem imunitar slăbit, ceea ce va duce la mai multe îmbolnăviri. Cu toate acestea, chiar dacă se îmbolnăvesc, responsabilitățile lor rămân, punându-i sub mai multă presiune. Acest lucru creează un ciclu toxic în care se îmbolnăvesc din cauza volumului mare de muncă, dar continuă să lucreze, agravându-și starea.

Reducerea productivității

Un angajat din domeniul resurselor umane epuizat își pierde aproape imediat concentrarea, ceea ce poate fi un semn evident de epuizare. S-ar putea găsi ușor distras și copleșit de volumul de muncă, rezultând o performanță sub așteptări. Ca rezultat, nivelul lor de productivitate suferă, iar munca pe care o fac este de calitate scăzută. Aceasta poate fi cauzată de epuizare sau suprasolicitare cognitivă. Persoanele epuizate pot găsi mai dificil să gândească creativ sau să rezolve probleme, deoarece ajung la capacitatea lor mentală destul de devreme din cauza volumului mare de muncă și a stresului. Aceasta duce la decizii grăbite, termene depășite și procese încetinite, punând astfel în pericol succesul organizațional. Departamentul de resurse umane reprezintă coloana vertebrală a culturii companiei, deci orice probleme care apar acolo se răspândesc și în întreaga organizație.

Impactul Asupra Organizației

Scăderea moralei angajaților

Cum pot profesioniștii în resurse umane să motiveze angajații când au pierdut propria lor motivație? Unul dintre primele aspecte afectate atunci când există epuizare în resurse umane la locul de muncă este moralul angajaților. Deoarece resursele umane sunt responsabile de cultura pozitivă a muncii, neglijarea atribuțiilor lor din cauza epuizării poate genera probleme între angajați. Acestora le va părea că vocile lor nu sunt auzite și că problemele de la locul de muncă nu sunt rezolvate, motiv pentru care se simt lipsiți de motivație să contribuie la o companie care i-a abandonat.

Rate ridicate de fluctuație a personalului

Recrutarea și retenția angajaților intră în responsabilitatea departamentului de resurse umane. Dar atunci când cei care lucrează acolo sunt epuizați, performanța lor în îndeplinirea acestor sarcini este compromisă. De exemplu, nu întâmpină cu entuziasm noii angajați și nu reușesc să îi integreze sau să îi pregătească eficient, lăsându-i confuzi și fără suport într-un mediu de lucru necunoscut. Acest lucru lasă o impresie proastă asupra noilor angajați, determinându-i să caute locuri de muncă în altă parte. Similar, nu pot susține nici angajații existenți, ignorându-le solicitările sau preocupările. Crearea unui mediu de lucru negativ în acest fel determină oamenii să părăsească compania, crescând astfel ratele de fluctuație a personalului.

Cultură negativă

Imaginează-ți că există o problemă recurentă la locul de muncă, cum ar fi conflicte între departamente sau lipsa comunicării. Rolul resurselor umane este să ajute la rezolvarea acestor incidente. Cu toate acestea, acest lucru devine mai dificil dacă angajații din resurse umane se confruntă cu dificultăți sau se simt epuizați. Aceasta permite problemelor să se răspândească și să creeze un mediu prielnic apariției altor probleme, precum toxicitatea sau comportamentele problematice. Dacă forța de muncă nu poate raporta nedreptăți sau să se adreseze resurselor umane pentru ajutor, acest lucru poate duce la o varietate de probleme cu impact extins.

Cum să previi epuizarea în departamentul de resurse umane

Echilibrul dintre Muncă și Viața Personală

Ar trebui să încurajezi persoanele care lucrează în departamentul tău de resurse umane să găsească punctul optim în care munca și viața personală sunt într-un echilibru perfect. Poți începe prin a crea o cultură în care orele de după program sunt respectate. Este important să subliniezi că angajații din resurse umane nu trebuie să verifice e-mailurile de serviciu acasă sau în concediu și că timpul lor personal este important. În plus, stabilește ore de lucru flexibile și oferă posibilități de lucru de la distanță pentru a-i ajuta pe angajați să-și gestioneze mai bine timpul personal și să aibă spațiu în program pentru hobby-uri și lucruri care îi fac fericiți. Zilele suplimentare de concediu și timpul de vacanță sunt la fel de importante, de aceea ar trebui să încurajezi oamenii să profite de ele cât mai des posibil.

Munca – mediul de suport

Profesioniștii în resurse umane trebuie să se simtă sprijiniți când vin la muncă, iar acest lucru poate fi realizat într-un mediu colaborativ în care fiecare își susține colegii. Ar fi util pentru ei să reducă unele din stres, știind că colegii lor pot prelua o parte din volumul de muncă și să aibă grijă de ei atunci când se simt copleșiți. Comunicarea deschisă este cheia în acest sens, iar tu ar trebui să încurajezi angajații să-și exprime preocupările și să fie acolo unii pentru ceilalți. Poți organiza, de asemenea, activități de consolidare a echipei care să apropie pe toată lumea. În primul rând, asigură-te însă că toți cei din locul de muncă au acces la resursele de sănătate mintală și pot găsi ajutor atunci când au nevoie.

Resurse și Formare

Este esențial ca echipa ta de resurse umane să dispună de instrumente și cunoștințe adecvate pentru a excela în rolurile lor și pentru a-și finaliza sarcinile mai eficient; altfel, vor întâmpina dificultăți și se vor epuiza mai rapid. Utilizarea de software, instrumente și participarea la sesiuni de formare îi vor ajuta pe profesioniștii în resurse umane să fie mai productivi și să rămână la curent cu noile reglementări sau politici, un proces care adesea generează stres pentru ei. În plus, angajații din resurse umane bine pregătiți se vor simți mai încrezători în abordarea problemelor de muncă și în oferirea de sfaturi. Deci, ce este cel mai necesar pentru echipa ta de resurse umane? Poți să acorzi prioritate implementării de programe care automatizează anumite aspecte ale muncii lor, să organizezi sesiuni de formare, ateliere, oportunități de networking și alte resurse pentru a-i sprijini în dezvoltarea lor profesională.

Concluzie

Burnout în resurse umane reprezintă un fenomen real și periculos care nu poate fi ignorat. Este nociv nu doar pentru profesioniștii în resurse umane înșiși, ci și pentru organizație în ansamblu. Este necesar să înțelegeți cauzele, să fiți atenți la simptomele comune și să faceți tot posibilul pentru a preveni afectarea sănătății mentale și fizice a oamenilor. Liderii și conducerea superioară trebuie să ia măsuri drastice pentru a depăși această problemă și, mai presus de toate, să susțină echipa de resurse umane.


Sursa: elearningindustry.com

3 moduri în care vacanța nefolosită te poate ajuta să te recuperezi de la epuizare

/în /de

Muncești din greu și te-ai angajat să îți construiești cariera, dar probabil că, drept urmare, renunți la concediu – un număr semnificativ de oameni renunță la zilele libere alocate. În timp ce etica muncii și responsabilitatea dvs. sunt admirabile, renunțarea la concediu poate contribui la epuizare și vă afectează sănătatea, fericirea și – în mod ironic – avansarea dvs.

În contextul incertitudinii legate de economie și inflație – și al știrilor despre concedieri și reduceri de personal de profil, este firesc să fiți deosebit de atenți la performanțe strălucite și să dați dovadă de dedicare. Dar este, de asemenea, esențial să realizați că relaxarea, întinerirea și resetarea sunt esențiale pentru bunăstarea și succesul dumneavoastră.

Sacrificarea vacanței

Un procent de 46% dintre oameni își iau mai puțin timp liber decât le este permis, potrivit Pew Research. Chiar mai îngrijorător, 39% dintre lucrătorii americani declară că nu și-au luat nicio vacanță în ultimele 12 luni. Iar cei mai predispuși să fi pierdut din concediu sunt cei mai tineri lucrători și cei cu cele mai mici venituri, potrivit unui sondaj realizat de Eagle Hill Consulting.

Atunci când pleacă, 56% dintre angajați reușesc să se deconecteze complet, dar 27% spun că continuă să verifice e-mailurile și mesajele de la serviciu. Iar unii oameni cred că nu au nevoie deloc de timp liber – 52% dintre ei spunând că nu au nevoie de o vacanță, conform studiului Pew Research.

Desigur, rareori este corect că vacanța nu este necesară – iar vacanța atenuează epuizarea. Epuizarea însoțește de obicei depresia și se caracterizează prin trei experiențe clasice: sentimentul de capcană – ca și cum nu ai unde să te duci în organizație; sentimentul de cinism – cu o lentilă negativă sau pesimistă; și sentimentul de ineficiență – ca și cum nimic din ceea ce faci nu este făcut suficient de bine.

Autodepășiți-vă

Un simptom al depresiei este sentimentul că lumea se închide în jurul tău și, la fel, epuizarea îți poate da impresia că nu mai ai unde să mergi – simți că ești blocat în rolul tău sau limitat în carieră. Vacanța vă poate ajuta, deoarece vă îndepărtează de această rutină.

Într-o vacanță grozavă, îți amintești de tot ceea ce există în afara muncii tale și îți poate întări importanța familiei, a prietenilor și a tot ceea ce viața are de oferit în afară de muncă.

De asemenea, atunci când ai un sentiment de admirație, acesta tinde să contribuie la fericirea, perspectiva și bunăstarea ta. Acest sentiment de uimire este adesea cel mai accesibil în timpul vacanțelor în natură sau alături de cei dragi – pe vârful unui munte, la malul mării sau ascultând chicotelile unui copil. Se pare că atunci când vă simțiți mic în raport cu experiențe care sunt mărețe sau semnificative, perspectiva este utilă pentru bunăstarea dumneavoastră fizică, cognitivă și emoțională.

Luați-vă vacanțe pentru a putea ieși din cotidian și căutați experiențe în natură și alături de cei din jur care să vă amintească de ceea ce se află în afara voastră – extinzându-vă orizonturile.

Îmbunătățiți-vă starea de spirit

Epuizarea se caracterizează, de asemenea, prin sentimentul de depresie, descurajare și abținere – iar vacanța vă poate îmbunătăți starea de spirit. Un procent de 75% dintre oameni spun că vacanța le îmbunătățește sănătatea mentală și 49% spun că aceasta contribuie și la sănătatea lor fizică. De asemenea, le crește satisfacția la locul de muncă, potrivit unui sondaj realizat de Ceridian.

Cercetările au arătat o corelație puternică între sănătatea fizică și sănătatea emoțională, iar vacanțele pot fi legătura perfectă între cele două. Atunci când vă plimbați pe plajă, faceți drumeții prin pădure sau faceți un tur pe jos printr-un oraș nou, acestea contribuie la sănătatea dumneavoastră fizică – și, de asemenea, la sănătatea emoțională și cognitivă generală. Un sondaj realizat de Muse a constatat că, pentru 20% dintre oameni, exercițiile fizice au contribuit la sănătatea și bunăstarea creierului lor.

Alte obiceiuri sănătoase contribuie, de asemenea, în mod pozitiv la starea dumneavoastră. Acestea includ lucruri precum o alimentație sănătoasă (pentru 28% dintre persoane), activități de petrecere a timpului liber (20%) și culcatul devreme (14%), potrivit Muse. Toate acestea pot fi mai ușor de realizat atunci când sunteți în vacanță.

Adoptați noi obiceiuri atunci când sunteți departe de serviciu și simțiți beneficiile recuperării de la epuizare.

Îmbunătățiți-vă eficiența

Vacanța poate fi, de asemenea, un antidot extraordinar pentru sentimentul de ineficacitate care tinde să apară odată cu epuizarea. Din nefericire, oamenii evită vacanțele din cauza presiunii autoimpuse de a se menține la locul de muncă (33% dintre oameni) și din cauza unui volum mare de muncă (29%), potrivit sondajului Eagle Hill. Iar 49% se tem că vor rămâne în urmă dacă își iau concediu, pe baza datelor de la Pew Research.

Dar atunci când pleci, de fapt, îți sporești capacitățile și îți reîmprospătezi gândirea. Persoanele din studiul Ceridian (46% dintre ele) au declarat că luarea unei vacanțe le-a îmbunătățit productivitatea. Concentrarea este îmbunătățită atunci când mintea ta este proaspătă, iar creativitatea este sporită prin expunerea la experiențe diverse. În plus, învățarea necesară pentru valoarea pe care o creați se construiește prin stimularea unor momente noi.

Dacă tăiați un copac, lama se va toci în timp și același efort nu va mai avea aceleași rezultate. O vacanță este o oportunitate de a te ascuți și de a-ți readuce tăișul. Este un timp departe de sarcină – ceea ce vă ajută să obțineți rezultate mai bune, în cele din urmă.

Luați în considerare credibilitatea dvs.

Desigur, angajatorul dumneavoastră este, de asemenea, un factor care influențează capacitatea dumneavoastră de a vă lua timp liber și de a vă deconecta cu adevărat. Potrivit Pew Research, 19% dintre respondenți au considerat că o pauză de la locul de muncă le-ar afecta șansele de avansare, iar 16% au fost îngrijorați că își vor pierde locul de muncă. Managerii au descurajat 12% dintre oameni să își ia timp liber. Iar 43% au fost descurajați să își ia concediu pentru că nu doreau ca colegii să fie nevoiți să își asume muncă suplimentară.

Dar gândiți-vă că, dacă realizați mai multe lucruri în general și sunteți mai energic și mai pozitiv în legătură cu munca dumneavoastră – ca urmare a faptului că ați plecat în vacanță – acestea vor contribui la credibilitatea dumneavoastră și la avansarea dumneavoastră. În plus, atunci când realizați mai multe lucruri în timpul programului de lucru, va fi mai puțin pentru colegii de serviciu care vor trebui să vă acopere dacă sunteți plecat.

De asemenea, luarea concediului trimite mesaje pozitive că prețuiți bunăstarea dumneavoastră și a celorlalți. Le spune oamenilor că sunteți la înălțime și că aveți încredere în cei din jur să vă înlocuiască – și că veți face același lucru pentru ei atunci când își iau concediu. În loc să fie negative, acestea sunt conotații pozitive ale luării concediului.

De asemenea, puteți fi selectiv în ceea ce privește organizația pentru care alegeți să lucrați. În cazul în care cultura dvs. nu pune în valoare starea de bine și respinge nevoia dvs. de a vă evada, vă puteți gândi dacă o altă companie nu ar fi mai potrivită pentru sănătatea și valorile dvs. Sunt multe lucruri care contează în fericirea ta la locul de muncă, iar capacitatea ta de a-ți lua cu adevărat timp liber este un criteriu.

Luați-vă vacanță

Continuați să investiți în a face o treabă excelentă, pentru că performanțele strălucitoare contribuie la stima și fericirea dumneavoastră. Dar recunoașteți, de asemenea, că luarea unei vacanțe este o modalitate importantă de a vă recupera de la burnout – sau de a o evita de la bun început.

Luați-vă timp liber și să știți că relaxarea și întinerirea vor fi bune pentru dvs. personal, dar și pentru performanța și satisfacția dvs. generală.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image.png

Sursa: forbes.com