Consumul emoțional presupune o serie de resurse și dacă nu reușești să iei acest lucru în calcul, este foarte probabil să îți apreciezi greșit resursa de timp și bugetul.

Dacă am învățat ceva în ultimul an, este că emoțiile pe care le resimțim înseamnă muncă grea. Iar munca de gestionare a emoțiilor este o componentă importantă a multor posturi. Genul acesta de job-uri implică și „muncă emoțională”.

Termenul de „muncă emoțională” (în engleză „emotional labor”) a apărut pentru prima dată într-o publicație semnată de Arlie Russell Hocschild în 1983. Ea a definit-o ca fiind o muncă ce „necesită inducerea sau suprimarea sentimentelor pentru a susține comportamentul ce produce starea de spirit adecvată la nivelul celorlalți.” Eu îmi reprezint acest lucru în felul următor: este vorba de a investi resurse în dirijarea emoțiilor mele și a emoțiilor celorlalți.

Psihoterapeuții și alți profesioniști din sistemul de sănătate reprezintă exemple clare de persoane care realizează o muncă emoțională. Profesioniștii în comunicare, profesorii și cei din administrația publică desfășoară o muncă emoțională în cadrul activității zilnice. În fiecare zi, privesc cum echipa mea de asistență pentru clienți de la Zapier echilibrează munca emoțională (în forma empatizării cu clienții) cu munca rațională (în forma rezolvării problemelor tehnice).

DE CE CONTEAZĂ MUNCA EMOȚIONALĂ

Dacă facem un pas înapoi pentru a vedea mai bine situația, cu toții depunem un efort emoțional în activitatea profesională. Facem acest lucru instinctiv și poate nici nu ne dăm seama că se întâmplă.

Dar la nivel practic, cred că trebuie să iei în calcul munca emoțională atunci când planifici un proiect, o inițiativă sau o procedură la locul de muncă. Consumul emoțional presupune o serie de resurse și dacă nu reușești să iei acest lucru în calcul, este foarte probabil să îți apreciezi greșit resursa de timp și bugetul. Riști de asemenea să epuizezi rezervele de energie ale echipei, întrucât toată lumea va trebui să ridice ștacheta și să suporte mai multă muncă emoțională decât planificase inițial.

La nivel personal, acest ultim aspect este și mai important. Când ignori munca emoțională pe care o desfășori, riști să ajungi la epuizare. Trebuie să fii conștient de energia pe care o investești. Să ai grijă de ceilalți este o sarcină importantă, iar rezervele neurochimice ale creierului sunt finite. Ele trebuie refăcute, la fel ca nutrienții din corp.

CUM SĂ TE „SIMȚI” MAI BINE

Așadar, cum poți să iei mai bine în calcul munca emoțională? Vestea bună este că ai început deja. Simplul fapt că ești conștient de existența muncii emoționale presupune că ești mai capabil să o recunoști. Având un termen pentru aceasta, poți să discuți despre ea cu colegii. Prin faptul că îi înțelegi rolul în activitatea ta, poți să o treci pe lista de priorități.

Pare simplist, nu? Hai să te întreb așa: cum îți planifici munca rațională? Respectând resursele implicate? Discutând deschis despre aceasta în ședințele de planificare? Incluzând-o în listele de priorități aflate la vedere? Aceleași abordări se aplică și în cazul muncii emoționale. Trebuie doar să te obișnuiești să o conceptualizezi.

Asta te va ajuta și să observi munca emoțională pe care o desfășoară alții pentru tine. Atunci când managerul face coaching cu tine într-o problemă dificilă, el depune muncă emoțională. Atunci când jumătatea ta întrerupe ceea ce face pentru a se concentra la nevoile tale, depune muncă emoțională. Atunci când un vânzător își amintește numele tău, depune muncă emoțională. Dacă recunoști acest lucru, vei putea să acționezi cu intenție în privința solicitărilor tale implicite de muncă emoțională și nevoia de a răspunde în același fel.

FĂ-ȚI UN AUTOMATISM DIN MUNCA EMOȚIONALĂ

O modalitate în care echipa mea automatizează munca emoțională este prin folosirea unor emoji. Am un program care le trimite angajaților un formular în care aceștia pot evalua activitatea din ultima săptămână prin intermediul unor emoji. Un al doilea program adaugă aceste emoji ca subiecte de discuție pentru următoarea ședință individuală. Amândouă programele și rutina asociată reprezintă modalități de automatizare a muncii emoționale. Această practică preia idei din consilierea care utilizează instrumente standardizate pentru a urmări starea de spirit în timp.

O modalitate de a realiza același lucru cu mai puțină tehnologie este de a automatiza munca emoțională prin stabilirea obiectivelor. Ne-am obișnuit să organizăm evaluări săptămânale ale obiectivelor noastre trimestriale. Deoarece este un obicei, este la fel ca în cazul automatismelor biologice: realizând în mod repetat un anumit lucru, conexiunile din creier sunt consolidate. Prin exersarea unei deprinderi, începi să îți automatizezi modul de gândire.

O modalitate în care îmi automatizez munca emoțională este cu ajutorul luminilor de acasă. Acestea sunt conectate la WiFi și își pot schimba culorile, așa că am conceput un sistem care modifică aceste culori în funcție de activitatea pe care trebuie să o desfășor la un moment dat – schimbând efectiv ambientul. Astfel comutarea contextului (o formă comună de muncă emoțională) devine mult mai ușoară întrucât îmi antrenez creierul să reacționeze la schimbări. Tot astfel, scade nevoia să fiu tot timpul cu ochii la ceas.

Aceste fluxuri de lucru specifice ne ajută pe mine și pe echipă să rămânem cu picioarele pe pământ. Mai mult, acestea constituie exemple dintr-o filosofie mai vastă. La un moment dat, orice efort trebuie extins. Acest lucru trebuie să se realizeze și în privința muncii emoționale pe care o depunem. Prin automatizarea acestui tip de muncă, ea devine mai sustenabilă și le permite mai multor persoane să o acceseze.

CONCLUZII

Nu este greu să înțelegi munca emoțională, dar dezvoltarea abilităților reprezintă un proces pe tot parcursul vieții. Fă-ți timp pentru a reflecta la munca emoțională desfășurată în jurul tău în acest moment. Întreabă-ți echipa despre munca de emoțională pe care o realizează și gândește-te la câteva abordări mai bune. O bună parte din munca emoțională se poate extinde și automatiza, așa că încearcă să găsești modalități de a face aceste lucruri. Include munca emoțională în planul tău și în procesele de verificare pentru a-ți construi o echipă mai bună.

În acest mod, îți vei aduce o contribuție mai eficient. Dacă te descurci deja excelent în munca emoțională, acest lucru te va ajuta să te extinzi pornind de la acest nivel ridicat, astfel încât să ajuți și mai mulți oameni. Dacă munca emoțională nu este încă o prioritate, vei putea adăuga o nouă dimensiune în activitatea desfășurată. Prin construirea unor sisteme bine puse la punct în raport cu orice tip de muncă, va crește nivelul de productivitate. Când vine vorba de aspecte cu un impact atât de mare ca munca emoțională, potențialele recompense sunt considerabile.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

Sursa: fastcompany.com