Articole

Locul de muncă vine cu un consum emoțional. Iată ce să faci pentru a te „simți” mai bine

Consumul emoțional presupune o serie de resurse și dacă nu reușești să iei acest lucru în calcul, este foarte probabil să îți apreciezi greșit resursa de timp și bugetul.

Dacă am învățat ceva în ultimul an, este că emoțiile pe care le resimțim înseamnă muncă grea. Iar munca de gestionare a emoțiilor este o componentă importantă a multor posturi. Genul acesta de job-uri implică și „muncă emoțională”.

Termenul de „muncă emoțională” (în engleză „emotional labor”) a apărut pentru prima dată într-o publicație semnată de Arlie Russell Hocschild în 1983. Ea a definit-o ca fiind o muncă ce „necesită inducerea sau suprimarea sentimentelor pentru a susține comportamentul ce produce starea de spirit adecvată la nivelul celorlalți.” Eu îmi reprezint acest lucru în felul următor: este vorba de a investi resurse în dirijarea emoțiilor mele și a emoțiilor celorlalți.

Psihoterapeuții și alți profesioniști din sistemul de sănătate reprezintă exemple clare de persoane care realizează o muncă emoțională. Profesioniștii în comunicare, profesorii și cei din administrația publică desfășoară o muncă emoțională în cadrul activității zilnice. În fiecare zi, privesc cum echipa mea de asistență pentru clienți de la Zapier echilibrează munca emoțională (în forma empatizării cu clienții) cu munca rațională (în forma rezolvării problemelor tehnice).

DE CE CONTEAZĂ MUNCA EMOȚIONALĂ

Dacă facem un pas înapoi pentru a vedea mai bine situația, cu toții depunem un efort emoțional în activitatea profesională. Facem acest lucru instinctiv și poate nici nu ne dăm seama că se întâmplă.

Dar la nivel practic, cred că trebuie să iei în calcul munca emoțională atunci când planifici un proiect, o inițiativă sau o procedură la locul de muncă. Consumul emoțional presupune o serie de resurse și dacă nu reușești să iei acest lucru în calcul, este foarte probabil să îți apreciezi greșit resursa de timp și bugetul. Riști de asemenea să epuizezi rezervele de energie ale echipei, întrucât toată lumea va trebui să ridice ștacheta și să suporte mai multă muncă emoțională decât planificase inițial.

La nivel personal, acest ultim aspect este și mai important. Când ignori munca emoțională pe care o desfășori, riști să ajungi la epuizare. Trebuie să fii conștient de energia pe care o investești. Să ai grijă de ceilalți este o sarcină importantă, iar rezervele neurochimice ale creierului sunt finite. Ele trebuie refăcute, la fel ca nutrienții din corp.

CUM SĂ TE „SIMȚI” MAI BINE

Așadar, cum poți să iei mai bine în calcul munca emoțională? Vestea bună este că ai început deja. Simplul fapt că ești conștient de existența muncii emoționale presupune că ești mai capabil să o recunoști. Având un termen pentru aceasta, poți să discuți despre ea cu colegii. Prin faptul că îi înțelegi rolul în activitatea ta, poți să o treci pe lista de priorități.

Pare simplist, nu? Hai să te întreb așa: cum îți planifici munca rațională? Respectând resursele implicate? Discutând deschis despre aceasta în ședințele de planificare? Incluzând-o în listele de priorități aflate la vedere? Aceleași abordări se aplică și în cazul muncii emoționale. Trebuie doar să te obișnuiești să o conceptualizezi.

Asta te va ajuta și să observi munca emoțională pe care o desfășoară alții pentru tine. Atunci când managerul face coaching cu tine într-o problemă dificilă, el depune muncă emoțională. Atunci când jumătatea ta întrerupe ceea ce face pentru a se concentra la nevoile tale, depune muncă emoțională. Atunci când un vânzător își amintește numele tău, depune muncă emoțională. Dacă recunoști acest lucru, vei putea să acționezi cu intenție în privința solicitărilor tale implicite de muncă emoțională și nevoia de a răspunde în același fel.

FĂ-ȚI UN AUTOMATISM DIN MUNCA EMOȚIONALĂ

O modalitate în care echipa mea automatizează munca emoțională este prin folosirea unor emoji. Am un program care le trimite angajaților un formular în care aceștia pot evalua activitatea din ultima săptămână prin intermediul unor emoji. Un al doilea program adaugă aceste emoji ca subiecte de discuție pentru următoarea ședință individuală. Amândouă programele și rutina asociată reprezintă modalități de automatizare a muncii emoționale. Această practică preia idei din consilierea care utilizează instrumente standardizate pentru a urmări starea de spirit în timp.

O modalitate de a realiza același lucru cu mai puțină tehnologie este de a automatiza munca emoțională prin stabilirea obiectivelor. Ne-am obișnuit să organizăm evaluări săptămânale ale obiectivelor noastre trimestriale. Deoarece este un obicei, este la fel ca în cazul automatismelor biologice: realizând în mod repetat un anumit lucru, conexiunile din creier sunt consolidate. Prin exersarea unei deprinderi, începi să îți automatizezi modul de gândire.

O modalitate în care îmi automatizez munca emoțională este cu ajutorul luminilor de acasă. Acestea sunt conectate la WiFi și își pot schimba culorile, așa că am conceput un sistem care modifică aceste culori în funcție de activitatea pe care trebuie să o desfășor la un moment dat – schimbând efectiv ambientul. Astfel comutarea contextului (o formă comună de muncă emoțională) devine mult mai ușoară întrucât îmi antrenez creierul să reacționeze la schimbări. Tot astfel, scade nevoia să fiu tot timpul cu ochii la ceas.

Aceste fluxuri de lucru specifice ne ajută pe mine și pe echipă să rămânem cu picioarele pe pământ. Mai mult, acestea constituie exemple dintr-o filosofie mai vastă. La un moment dat, orice efort trebuie extins. Acest lucru trebuie să se realizeze și în privința muncii emoționale pe care o depunem. Prin automatizarea acestui tip de muncă, ea devine mai sustenabilă și le permite mai multor persoane să o acceseze.

CONCLUZII

Nu este greu să înțelegi munca emoțională, dar dezvoltarea abilităților reprezintă un proces pe tot parcursul vieții. Fă-ți timp pentru a reflecta la munca emoțională desfășurată în jurul tău în acest moment. Întreabă-ți echipa despre munca de emoțională pe care o realizează și gândește-te la câteva abordări mai bune. O bună parte din munca emoțională se poate extinde și automatiza, așa că încearcă să găsești modalități de a face aceste lucruri. Include munca emoțională în planul tău și în procesele de verificare pentru a-ți construi o echipă mai bună.

În acest mod, îți vei aduce o contribuție mai eficient. Dacă te descurci deja excelent în munca emoțională, acest lucru te va ajuta să te extinzi pornind de la acest nivel ridicat, astfel încât să ajuți și mai mulți oameni. Dacă munca emoțională nu este încă o prioritate, vei putea adăuga o nouă dimensiune în activitatea desfășurată. Prin construirea unor sisteme bine puse la punct în raport cu orice tip de muncă, va crește nivelul de productivitate. Când vine vorba de aspecte cu un impact atât de mare ca munca emoțională, potențialele recompense sunt considerabile.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: fastcompany.com

Cum să reușești în telemuncă pe termen lung

Anul trecut, companiile au adoptat pe termen scurt telemunca, însă aceasta a devenit cu timpul o schimbare permanentă, fundamentală în modul nostru de lucru. Mulți își dau seama acum de potențialele capcane.

În timpul valului de primăvară al pandemiei de coronavirus din 2020, aproape jumătate din toți angajații din Marea Britanie lucrau de acasă cel puțin o parte din timp. În timp ce acesta a fost, desigur, un moment înfricoșător pentru toată lumea, a existat, de asemenea, un sentiment de mobilizare, de pregătire pentru ce e mai rău și poate chiar de un pic de entuziasm pentru a cei care lucrau de acasă pentru prima dată. Mulți s-au adaptat bine la această nouă și ciudată configurație. Mesele de bucătărie au devenit hub-uri digitale de afaceri iar dormitoarele, săli de consiliu pe Zoom. 

Dar asta s-a întâmplat în urmă cu aproape 10 luni, iar trecerea pe termen scurt la telemuncă a devenit treptat o schimbare permanentă și fundamentală în modul nostru de lucru. Mulți își dau seama acum de potențialele capcane. 

În parte datorită reapariției virusului după perioada de vară și, de asemenea, din cauza schimbării de atitudine a angajatorilor (care au început să își dea seama că pot avea încredere că oamenii lor își fac treaba și sunt în continuare productivi chiar și nesupravegheați), munca la distanță va rămâne o prezență constantă în viața profesională. Un sondaj publicat recent de KPMG a arătat cum 68 la sută dintre directorii executivi intenționează să reducă numărul de birouri pentru a reflecta această schimbare și se pare că beneficiul cel mai popular în rândul angajaților din ultimul deceniu a fost grăbit cu 20 de ani în decursul a 10 luni.

Desigur, nu este nicio problemă pentru cei care s-au adaptat bine sau au spații suficient de mari pentru a găzdui un birou la domiciliu. Dar nu toată lumea vrea să lucreze de acasă. Unora le lipsește forfota biroului și aspectul social al unui loc de muncă. Altora le lipsește poate timpul personal pe care îl dobândeau făcând naveta. Într-adevăr, este posibil ca creșterea numărului celor care lucrează de acasă să fi contribuit la explozia divorțurilor și despărțirilor.

Poate că sufrageria în plan deschis nu a fost o idee atât de bună până la urmă. 

Indiferent în ce tabără vă aflați, lucrul la distanță va persista într-o formă sau alta. Așadar, cum puteți să îl transformați într-un factor de succes? Iată câteva indicații de la cineva care a adoptat lucrul de acasă de mai bine de doi ani.

Creați un spațiu dedicat

Cea mai mare schimbare pe care trebuie să o realizeze noii adepți ai lucrului de acasă, pe măsură ce o soluție pe termen scurt se transformă într-o nouă realitate permanentă, este crearea unui spațiu în casa lor, care să aibă ca unic scop munca. 

Lucrul la masa de bucătărie, pe canapea sau într-o cameră aglomerată este sortit eșecului. Chiar și organizațiile care trec la un model 3-2-2 sau la o variantă a acestuia (adică trei zile la birou, două zile de telemuncă și două zile libere în weekend) vor avea dificultăți în adoptarea mentalității care presupune trecerea de la birou la canapea și menținerea aceleiași atitudini, producții și productivități. 

Un spațiu dedicat ajută la crearea unei tranziții mai ușoare între munca la birou și munca la domiciliu. Acesta va induce o mentalitate de profesionalism la începerea lucrului și vă va ajuta să vă concentrați. În mod ideal, acest spațiu dedicat ar trebui să fie izolat de potențiali factori perturbatori și de obișnuitele zgomote de acasă. 

Nu cred că aș fi fost la fel de productiv în ultimii doi ani dacă în fiecare dimineață aș fi avut drum până în bucătărie pentru a porni laptopul și acolo aș fi rămas până la ora 18. Apropierea de frigider cu siguranță nu mi-ar fi fost de folos!

Experimentați cu ambientul

Unul dintre marile beneficii de care mulți s-ar fi bucurat în primele zile de lucru la distanță este controlul total asupra mediului de birou. Radio? Alegeți-vă postul preferat. Prea cald? Nu trebuie să tratați cu colegul friguros dacă vreți să deschideți geamul. 

Pentru munca la distanță pe termen lung, este bine să experimentați cu ambientul biroului de acasă pentru a găsi ce funcționează cel mai bine. 

De exemplu, întotdeauna găsesc că posturile de radio tematice pot furniza un fundal excelent pentru a începe dimineața în forță cu verificarea emailurilor și a campaniilor. După momentul de liniște de după prânz, un playlist cu melodii pline de energie poate fi o necesitate pentru menținerea productivității. 

Alții constată că anumite sarcini, cum ar fi un redactarea unui blog sau al unui text tehnic, pot fi mai ușor de gestionat cu un fundal mai liniștit, de exemplu, sunetul ploii sau chiar un videoclip de pe YouTube cu ambianță de birou (nu glumesc, am încercat soluția asta și funcționează ocazional).

Experimentați și cu iluminatul. Lumina naturală este întotdeauna ideală pentru vigilență și atenție, iar pentru cei cărora le place să lucreze seara, lumina mai difuză a unei lămpi poate fi mai ușor de suportat. 

În fine, să ne îndreptăm atenția către temperatura camerei. Deși este foarte tentant să creăm un birou confortabil, în care să fie mereu cald, cercetările au relevat că avem tendința de a ne pierde din concentrare și productivitate în încăperile prea călduroase. La urma urmei, dacă resimțiți oboseală după o lungă călătorie cu mașina, nu porniți încălzirea – deschideți fereastra ca să intre aerul proaspăt. 

Forțați-vă să rămâneți conectat

Lucrul la distanță reprezintă o provocare atât pentru extrovertiți, cât și pentru introvertiți. 

Pentru primii, când vine vorba de a lucra de acasă, poate fi o problemă reală să nu fie înconjurați de colegi de muncă, cu care să converseze sau să socializeze la birou. Ei se hrănesc cu astfel de interacțiuni și, ca atare, pot resimți frustrarea și izolarea lucrului de acasă. 

Pe de altă parte, pentru introvertiții care probabil gravitează natural spre munca la distanță, există pericolul de a aluneca într-o stare de resentiment sau chiar frică la auzul tonului de apel Zoom sau MS Teams, după câteva ore de liniște. Înainte, cei mai introvertiți erau forțați să socializeze, atunci când lucrau la birou. Lucrul la distanță te poate face să începi să eviți activ discuțiile de grup și socializarea digitală. 

Indiferent de tabăra în care te afli – și poate că și în funcție de starea de spirit și de cât de obosit ești – este esențial să te forțezi să rămâi conectat, pentru a lucra la distanță pe termen lung.

Trebuie să te forțezi să închei lucrul când s-a terminat programul

Aceasta este probabil cea mai mare problemă pentru comunitatea celor care lucrează de acasă. Pentru o forță de muncă „mereu activă”, lucrul de acasă a agravat problema – mai ales atunci când spațiul de lucru improvizat este masa din bucătărie sau fotoliul din living. 

Dar pentru succesul pe termen lung al lucrului la distanță este esențial să știi când să te oprești. Dacă organizația ta are în continuare un program de lucru de 8 ore – încheie activitatea pe ziua respectivă atunci când s-a terminat programul. Dacă angajatorii tăi sunt cu adevărat avangardiști și permit atât munca la distanță, cât și programul flexibil, asigură-te că îți stabilești un ritm eficient. 

Un sondaj realizat recent de The Office Group a constatat că programul de lucru mai lung a reprezentat factorul determinant al epuizării în rândul celor din generația Y, pe lângă incapacitatea de a separa viața profesională de viața personală. 

Rețineți, nu faceți nimănui un bine dacă vă suprasolicitați, ba chiar vă distrugeți sănătatea fizică și psihică. Așa că luați-vă o pauză, încercați să vă opriți din lucru când s-a terminat programul și să rezistați impulsului de a vă verifica e-mailul în miez de noapte.  Am descoperit că cea mai bună strategie în acest sens este să ies din casă la finalul programului, fie pentru a-mi plimba câinele, fie pentru a-mi lua ceva de la magazin. În acest fel, nu mai rămân fixat pe ideea de muncă și mă pot deconecta. Încercarea moarte n-are! 

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: entrepreneur.com