De ce tinerii evită interacțiunile la birou și cum poate HR-ul să îi sprijine
Tot mai mulți angajați tineri se confruntă cu dificultăți în interacțiunile sociale de zi cu zi la locul de muncă. Cercetările realizate de Trinity College London pe 1.500 de persoane cu vârste între 16 și 29 de ani arată că membrii Generației Z – prima generație „nativ digitală” – evită apelurile telefonice, colaborarea cu persoane necunoscute și discuțiile superficiale.
Alte surse de anxietate pentru ei includ prezentarea muncii proprii, primirea criticilor sau chiar „glumele colegiale”. În același studiu, 72% dintre tineri au declarat că au fost ținta unor comentarii sau comportamente inadecvate, iar 59% au spus că le este greu să lucreze cu colegii mai în vârstă.
Este o problemă dacă noile generații preferă să fie mai rezervate?
Pe de o parte, noile moduri de lucru aduc viteza, eficiența și flexibilitatea muncii prin rețele digitale. Pe de altă parte, relațiile interumane, conversațiile față în față și sentimentul de apartenență rămân esențiale pentru succesul organizațional. Lipsa acestor conexiuni informale crește riscul de neînțelegeri, demotivare, conflicte și nemulțumiri la locul de muncă.
Ce pot face angajatorii și departamentele de HR?
Comentatorii de HR au subliniat importanța proceselor de orientare și inducție pentru noii angajați, precum și a pregătirii tinerilor în școli și universități pentru mediul profesional. Totuși, câteva sesiuni nu pot transforma obiceiuri, personalități sau nivelul de încredere. În plus, doar 17% dintre membrii Generației Z simt că sunt „nepregătiți” pentru muncă, ceea ce arată că mulți nu recunosc dificultățile din interacțiunile sociale la locul de muncă.
Tinerii angajați caută flexibilitate maximă și mecanisme de reducere a stresului, dar HR-ul și angajatorii nu pot accepta pur și simplu toate preferințele. Este nevoie de un echilibru între nevoile angajaților și cerințele esențiale pentru performanță: reziliență, abilități de comunicare, lucru în echipă și angajament.
Stresul face parte din viață
Viața profesională implică provocări și situații sociale complexe. Așa cum au remarcat medicii generaliști într-un sondaj BBC, „viața stresantă nu este o boală”. Totodată, grupul de vârstă 19–34 de ani caută cel mai frecvent diagnostic și tratament pentru provocări obișnuite, ceea ce poate indica o supra-medicalizare a stresului cotidian.
Cum să sprijini angajații în mod constructiv
HR-ul poate contribui la crearea unui mediu de încredere și siguranță psihologică, în care angajații să se simtă liberi să fie ei înșiși și să participe activ la viața organizației. Exemple de bune practici includ:
- Feedback 360° – oferă perspective multiple și dezvoltă încrederea între colegi.
- Mediere timpurie – soluționarea micilor conflicte înainte de a escalada.
- Evaluări neutre în echipă – discuții confidențiale despre experiențe personale, cu recomandări de la experți independenți.
- Instrumente pentru siguranța psihologică – evaluarea și sprijinirea angajaților în situații dificile sau conversații complexe.
Astfel, nu se evită problemele legate de lipsa încrederii sau de dificultățile sociale, ci se abordează constructiv, încurajând dezvoltarea abilităților sociale necesare în muncă.
Conversațiile față în față rămân esențiale
Relațiile bune cu colegii și stakeholderii, sentimentul de apartenență și scopul comun nu pot fi înlocuite complet de comunicarea digitală. Angajații pot fi sprijiniți să dezvolte „Integritatea Conversațională” (CI), un set de cinci abilități esențiale:
- Empatie – înțelegerea perspectivelor celorlalți.
- Curiozitate – dorința de a învăța și de a asculta activ.
- Conștientizare de sine – înțelegerea propriilor reacții și emoții.
- Ascultare reflexivă – capacitatea de a procesa și răspunde adecvat.
- Conștientizare situațională – perceperea contextului social și a dinamicii grupului.
Prin abordarea acestor abilități, organizațiile nu doar că sprijină angajații tineri să se adapteze, dar construiesc și echipe mai rezistente, comunicative și eficiente.
Sursa: thehrdirector
