HR în 2026 – Cum AI umanizează experiența angajaților și transformă strategia organizațională

Pe măsură ce privim spre 2026, domeniul Resurselor Umane (HR) și al Salarizării este pregătit pentru o transformare profundă, evidențiată în 2025 prin rolul tot mai strategic al funcției HR. Analizând tendințele care modelează viitorul muncii, tehnologia și managementul oamenilor, iată principalele direcții pe care funcția HR ar trebui să le anticipeze în 2026.

HR-ul strategic, centrat pe experiența angajatului și agilitatea organizațională

HR-ul din 2026 se va defini ca o funcție strategică, bazată pe date, axată pe experiența angajatului și agilitatea organizațională. Această transformare este alimentată de integrarea strategică a inteligenței artificiale (AI) și a analiticii predictive, care automatizează sarcinile administrative și permite HR-ului să se concentreze pe planificarea forței de muncă bazată pe competențe, dezvoltarea continuă a abilităților și reducerea decalajelor de talent. HR-ul va gestiona modele complexe de lucru hibrid, promovând în același timp bunăstarea holistică a angajaților și livrând experiențe personalizate pentru a crește performanța, reziliența și cultura organizațională într-un mediu aflat în continuă schimbare.

Revoluția AI în experiența angajaților

Inteligența artificială va transforma întreaga experiență a angajaților, remodelând modul în care organizațiile comunică, implică și gestionează schimbarea. Pe măsură ce funcțiile creative și de comunicare se interconectează cu managementul schimbării, apar următoarele tendințe:

Platforme AI integrate

Consolidarea instrumentelor AI va conduce la soluții integrate, end-to-end, pentru conținut creativ, implicare și inițiative de schimbare. Marii jucători achiziționează platforme de nișă, creând ecosisteme integrate care susțin atât comunicarea, cât și transformarea organizațională.

Conținut video personalizat

Videoclipurile scurte, generate de AI, vor deveni standard pentru implicarea angajaților, iar conținutul hiperpersonalizat va viza persona individuală și momente specifice din parcursul angajatului. Această schimbare va face comunicarea mai relevantă și mai impactantă.

Producție și guvernanță asistată de AI

Deși AI va automatiza mare parte din procesul de creare a conținutului, supravegherea umană va rămâne esențială. Echipele se vor concentra pe calitate, consistența brandului de angajator și guvernanță, asigurând alinierea rezultatelor AI cu valorile organizației.

Experiențe gamificate și imersive

Instrumentele de implicare pentru prezentări, webinarii și programe de învățare vor deveni mai interactive, folosind gamificarea pentru a captiva atenția și a crește adoptarea. Formatele imersive vor sprijini atât comunicarea zilnică, cât și programele de schimbare la scară largă.

Managementul schimbării asistat de AI

Instrumentele AI vor îmbunătăți activitățile centrale de management al schimbării, de la analiza sentimentelor și măsurarea adoptării, până la evaluarea pregătirii și identificarea riscurilor. Planificarea portofoliului va deveni mai bazată pe date, ajutând organizațiile să evalueze inițiativele de transformare, să identifice riscurile și să optimizeze rezultatele.

Umanizarea transformării

Paradoxal, AI poate face schimbarea mai umană. Prin personalizarea mesajelor, ascultarea perspectivelor diverse și automatizarea sarcinilor tranzacționale, AI eliberează timp pentru construirea relațiilor și momentele care contează. Liderii se pot concentra astfel pe partea umană a schimbării, chiar dacă tehnologia accelerează ritmul transformării.


De la selecția tehnologiei la orchestrarea ecosistemelor

Rolul tehnologiilor HR și Salarizare se schimbă de la simpla alegere a platformelor, la orchestrarea ecosistemelor complexe, orientate către rezultate:

Experiența ca respectare a conformității

Tehnologia HR și Salarizare va fi evaluată nu doar după acuratețe, ci și după calitatea experienței angajaților. Modernizarea interfețelor, comunicarea și ghidarea comportamentală vor fi esențiale pentru a face chiar și momentele tranzacționale să pară umane.

AI ca competență de bază

Echipele HR și consultanții trebuie să treacă de la adoptarea AI la adaptarea AI, ajutând organizațiile să regândească modul în care se desfășoară munca.

Migrarea în cloud reimaginată

Accentul se va muta de la simpla „migrare” la reimaginarea proceselor pentru agilitate, experiență și compatibilitate AI.

Consultanță productizată

Se va înregistra o creștere a ofertelor modulare, repetabile – precum „Audit salarizare ca serviciu” sau „Servicii de guvernanță AI” – combinând consultanța cu tehnologia integrată și tablourile de bord bazate pe date.


Date și analitică – valoarea atingerii umane

Deși AI va rămâne central, elementul uman va fi mai important ca niciodată. Organizațiile vor trebui să evalueze impactul AI asupra diferitelor categorii de angajați și asupra pieței muncii, inclusiv în planificarea dimensiunii organizației. Tendințele majore includ:

Personalizare intergenerațională

Cu patru generații în câmpul muncii, personalizarea reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Dezvoltarea competențelor digitale și AI va fi esențială pentru creșterea productivității.

Orientare către valoare comercială

HR-ul trebuie să vorbească limbajul valorii pentru afaceri, organizându-se în jurul rezultatelor și experiențelor end-to-end. Structurile tradiționale nu mai sunt suficient de flexibile pentru inovația tehnologică rapidă.

Insight-uri despre oameni ca motor decizional

Funcțiile HR gestionează o cantitate enormă de date, dar rareori le valorifică eficient. În 2026, analitica oamenilor va deveni motorul deciziilor și al rezolvării problemelor.

Investiția în date, cunoștințe, tehnologie și competențe AI va fi esențială pentru livrarea serviciilor HR eficient și sustenabil.


Salarizarea în centrul strategiei forței de muncă

Salarizarea își va depăși imaginea tradițională de back-office, devenind un pilon central în strategia forței de muncă:

  • Automatizare inteligentă: AI va gestiona sarcinile repetitive de salarizare, de la detectarea erorilor la conformitatea regulatoare, eliberând echipele pentru activități de valoare mai mare.
  • Integrare puternică: Datele salariale vor fi conectate la HR, finanțe și rapoarte de sustenabilitate, oferind o imagine holistică asupra echității salariale și productivității.
  • Operațiuni globale simplificate: Sistemele cloud și procesele standardizate vor eficientiza gestionarea salarizării în mai multe țări, reducând riscurile și sarcinile administrative.

Astfel, datele salariale vor fi un activ strategic pentru analitica oamenilor, nu doar un proces tranzacțional.


Serviciile partajate – de la centre tranzacționale la inteligență hibridă

Serviciile partajate sunt îmbunătățite de AI (gen-AI, automatizare inteligentă, agenți conversaționali), reducând efortul manual și îmbunătățind calitatea. Modelele tradiționale centralizate vor evolua către modele hibride: AI + echipe umane, cu echipe centrale mai mici, concentrate pe complexitate și supraveghere.

Proximitatea față de nevoile business-ului va deveni mai importantă decât locația fizică, odată cu reducerea necesității centralizării echipelor.


Mișcare rapidă, menținând umanitatea

Tema principală a predicțiilor pentru 2026 este accelerarea ritmului schimbării. Tehnologia transformă HR și Salarizarea, dar valoarea punctelor de contact umane, insight-ului strategic și leadershipului orientat către scop va crește semnificativ.

În 2026, AI va alimenta atât eficiența, cât și implicarea, salarizarea va fi în centrul strategiei, iar echipele HR vor deveni arhitecții experienței și valorii. Provocarea și oportunitatea constau în a valorifica aceste oportunități, a investi în competențele potrivite și a păstra oamenii în centrul fiecărei transformări.

Sursa: thehrdirector.com

Forța de muncă multigenerațională – Cum să închidem diferențele și să valorificăm oportunitățile

În fiecare organizație, discuția despre forța de muncă multigenerațională este tot mai intensă. Fiecare generație care intră pe piața muncii aduce schimbări, provocări, dar și oportunități de colaborare și inovație. Cum putem transforma aceste diferențe într-un avantaj real pentru companii și angajați?


Evoluția rapidă a locului de muncă

Gândiți-vă la începutul carierei voastre: CV-uri pe hârtie, interviuri față în față și primul loc de muncă plin de sarcini manuale – de la completarea de date, copiere, arhivare, până la servirea cafelei pentru colegi.

Astăzi, mediul de lucru s-a transformat complet:

  • Modelele hibride și remote sunt norma;
  • Automatizarea a preluat multe sarcini repetitive;
  • Inteligența artificială schimbă modul în care comunicăm și rezolvăm probleme.

Generațiile Z și Alpha intră într-un mediu profesional de neimaginat pentru predecesorii lor, iar schimbările nu sunt doar tehnologice, ci și culturale: relația angajat-angajator a evoluat de la loialitate și ierarhie, la scop, flexibilitate și valori.


Înțelegerea generațiilor

Fiecare generație vine cu propriile experiențe și perspective:

GenerațieValori și așteptări principale
Baby Boomers & Gen XStabilitate, structură, colaborare față în față, ierarhie clară
MillennialsFeedback frecvent, dezvoltare profesională, sens și flexibilitate
Gen Z & AlphaTehnologie, autonomie, flexibilitate, granițe sănătoase între muncă și viață personală

Frustrarea apare atunci când aceste așteptări se ciocnesc, dar atunci când sunt înțelese și valorificate, diversitatea de gândire devine un atu real.


Zonele principale de tensiune

În practica organizațională, există trei domenii unde diferențele generaționale se manifestă frecvent:

1. Stilul de comunicare

  • Generațiile mai vechi preferă comunicarea formală: întâlniri, apeluri telefonice, rapoarte.
  • Generațiile tinere favorizează mesajele digitale rapide și asincrone, prin Slack, Teams sau email.

2. Așteptările de carieră

  • Traseul profesional clasic era linear: învățare → avansare → loialitate.
  • Generațiile mai tinere caută cariere portofoliu, pivoturi și dezvoltarea competențelor în detrimentul vechimii.

3. Echilibrul muncă-viață personală

  • Modelele de lucru hibride aduc flexibilitate, dar și nevoia de granițe clare.
  • Angajații mai tineri cer siguranță psihologică, iar cei mai în vârstă se simt dezorientați de pierderea rutinei și a conexiunii directe cu colegii.

Cum să construim punți între generații

Succesul liderilor constă în transformarea diferențelor în forțe. Iată câteva strategii eficiente:

1. Stabiliți așteptări clare și demonstrați prin exemplu

Definiți ce înseamnă performanță și profesionalism în organizație și modelați comportamentele dorite: responsabilitate, bunăstare, colaborare.

2. Încurajați curiozitatea și învățarea reciprocă

  • Puneți întrebări pentru a înțelege motivațiile fiecăruia.
  • Implementați mentorat inversat sau proiecte transgeneraționale pentru a valorifica competențele digitale ale tinerilor și experiența celor seniori.

3. Comunicați flexibil și cu scop

  • Îmbinați conversațiile structurate cu instrumentele digitale.
  • Claritatea și transparența în decizii previn frustrarea și mențin echipa aliniată la obiectivele organizației.

Oportunitatea extraordinară

Pentru prima dată, cinci generații lucrează cot la cot, oferind perspectivă, creativitate și experiență de viață. Cheia succesului: diferențele sunt adâncime, nu dificultate.

Organizațiile care înțeleg acest lucru vor prospera, prin:

  • valorizarea diversității de vârstă;
  • ascultare activă;
  • sisteme flexibile adaptate nevoilor tuturor.

Forța de muncă multigenerațională ne invită să reimaginăm leadership-ul, învățarea și colaborarea pentru un mediu profesional mai incluziv și pregătit pentru viitor.

Sursa: thehrdirector.com

Munca remote ne-a distrus rutina – și, surprinzător, mulți cred că e ceva bun

Munca remote, hibridă sau la birou – eterna dezbatere

Un alt articol despre munca remote, știu la ce te gândești: „Am mai vorbit despre asta”. Și ai dreptate. Discuția despre cum este mai bine să lucrăm – de acasă, de la birou sau într-un sistem hibrid – continuă, iar angajații, managerii și organizațiile încearcă să găsească un echilibru care să păstreze productivitatea și să ofere libertate.

Nu există o soluție perfectă!
Dar există un element esențial, simplu, care este adesea ignorat: rutina.

Rutina – parte naturală din viața noastră

Rutina face parte din viața noastră încă de la naștere. Bebelușii au ore fixe de somn și de hrănire. Mai târziu apar orarele școlare, temele și ora de culcare.

În adolescență, simțim că ne câștigăm libertatea când putem „merge la culcare când vrem”. Însă adevărul este că rutina nu dispare niciodată, doar se transformă.

La facultate, programul de cursuri ne organizează zilele. Când intrăm pe piața muncii, zilele noastre sunt structurate de programul de lucru. Cel puțin, așa era înainte de pandemie.

Odată cu lockdown-ul, mulți au încercat să își păstreze obiceiurile: au folosit timpul economisit din navetă pentru sport, meditație sau activități relaxante. Însă, cu trecerea timpului, motivația a scăzut.
Rutina a început să fie văzută ca o povară, iar mulți au ajuns să creadă că a fi fără rutină înseamnă libertate.

Dar realitatea este alta: rutina nu ne limitează, ci ne ajută să funcționăm mai bine.
Ea aduce ordine în haos, crește motivația, îmbunătățește performanța și susține productivitatea pe termen lung.

De ce oamenii au nevoie de rutină

O rutină clară oferă un cadru mental stabil.
Când știi exact la ce oră te trezești, când verifici e-mailurile sau când iei pauze, elimini multe decizii mici pe parcursul zilei.

Acest lucru reduce oboseala mentală, iar energia rămasă poate fi folosită pentru activități complexe, creative sau strategice.
Practic, nu mai consumi resurse gândindu-te la „Ce urmează să fac acum?”, ci te concentrezi pe sarcinile cu adevărat importante.

În plus, rutina oferă stabilitate emoțională.
Un program previzibil creează un sentiment de siguranță și reduce stresul și anxietatea – un aspect extrem de important, mai ales în perioade de incertitudine.

Când știi la ce să te aștepți de la ziua ta, ai mai mult control, ceea ce îți crește încrederea și capacitatea de concentrare.

Rutina în organizații – baza unei echipe eficiente

Nu doar indivizii au nevoie de rutină. Și companiile trebuie să aibă structuri clare pentru a funcționa corect.

Rutina creează consistență în comportamente, așteptări și rezultate.
Companiile care implementează ritualuri simple, precum ședințe scurte zilnice, planificări săptămânale sau întâlniri regulate, transmit un mesaj puternic:
„Suntem organizați, concentrați și respectăm timpul oamenilor noștri.”

Această claritate contribuie la o cultură organizațională sănătoasă, în care toată lumea știe ce are de făcut.

Important de reținut: rutina nu înseamnă rigiditate.
Dimpotrivă, oferă un cadru stabil în care flexibilitatea poate exista.
De exemplu, într-o echipă hibridă, o scurtă întâlnire online la începutul zilei poate asigura coerența, chiar dacă fiecare angajat lucrează dintr-un loc diferit.

Rutina și starea de „flow” – secretul productivității maxime

Oamenii care au o rutină clară intră mai ușor în starea de „flow” – un concept descris de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi.
Aceasta este starea în care munca devine naturală, concentrarea este maximă, iar timpul trece fără să îți dai seama.

Fără o structură clară, oamenii tind să fie distrași, să reacționeze în loc să planifice și să piardă timp pe sarcini neimportante.
Un studiu realizat în 2021 de RescueTime a arătat că angajații pierd în medie 2,5 ore pe zi din cauza lipsei de structură și a întreruperilor constante.

Rutina este antidotul acestui haos.
Ea protejează cele mai valoroase resurse: timpul, energia și atenția.

Cum să creezi o rutină eficientă în echipă

Echipele de succes folosesc ritualuri și procese clare, precum:

  • planificări săptămânale,
  • evaluări de performanță,
  • sesiuni de feedback,
  • retrospetive pentru îmbunătățire continuă.

Acestea nu sunt simple formalități. Există pentru că dau rezultate.
Ele oferă ritm, stimulează progresul și creează o mentalitate orientată spre performanță.

Rutina – libertate prin structură

Este timpul să schimbăm felul în care privim rutina.
Nu este un obstacol în calea creativității, ci o bază care ne ajută să fim mai eficienți și mai echilibrați.

Munca viitorului poate fi flexibilă și hibridă, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie haotică.
Prin rutină simplă, dar consecventă, putem combina structura cu libertatea, creând armonie între viața personală și profesională.

Libertatea fără structură este doar zgomot.
Rutina transformă acest zgomot în echilibru și armonie.



Sursa: thehrdirector.com

Sfârșitul epocii „Șefului”: 5 abilități de care liderii moderni au nevoie acum

Liderii tradiționali, care doar controlează procesul și verifică lista de sarcini, nu mai fac față cerințelor lumii actuale. Modul în care gestionăm echipele s-a schimbat: locul de muncă nu mai este doar un spațiu fizic, iar oamenii nu mai caută doar un șef, ci un lider care inspiră și sprijină.

De ce vechiul model de leadership nu mai funcționează

Pentru mult timp, managementul de linie a însemnat control. Dacă știai să atingi obiectivele și să respecți regulile, erai considerat un manager bun.

Astăzi, însă, acest model nu mai răspunde nevoilor echipelor diverse și hibride. Angajații caută lideri empatici, care ascultă, sprijină dezvoltarea și creează conexiuni autentice. Rolul managerilor s-a extins: ei trebuie să alinieze cultura organizațională cu strategia de business și să ofere suport emoțional echipei.

Experiența arată clar că performanța nu contează dacă oamenii nu se simt susținuți și implicați.

Noul rol al managerilor de linie

Managerul modern nu mai este șeful care dă ordine, ci antrenorul care construiește încredere, mentorul care stimulează dezvoltarea și purtătorul de valori care modelează cultura organizațională. Managerii sunt pulsul organizației, ghidând echipele prin dinamica complexă a muncii hibride și provocările generațiilor diverse.

Pentru a face față acestor responsabilități, liderii moderni au nevoie de abilități specifice, esențiale pentru succesul lor și al echipelor lor.

5 abilități esențiale pentru liderii moderni

1. Inteligența emoțională – începe cu tine

Un lider trebuie să înțeleagă mai întâi propriile emoții înainte de a gestiona pe cele ale altora. Calmitatea este contagioasă: dacă ești stresat, echipa ta va simți asta. Inteligența emoțională înseamnă conștientizare de sine, empatie și capacitatea de a gestiona emoțiile dificile.

Sfaturi practice: Oprește-te câteva momente înainte de a reacționa. Recunoaște și numește emoțiile tale. Arată echipei că este normal să fii om.

2. Coaching, nu dictare

Angajații nu au nevoie doar de manageri care să le spună ce să facă, ci de antrenori care să-i ghideze și să-i ajute să găsească soluțiile proprii. Aceasta construiește autonomie și încredere.

Sfaturi practice: În loc să dai imediat răspunsul, întreabă: „Ce părere ai?” sau „Ce alte opțiuni ai considerat?”. Ghidează echipa către soluția optimă.

3. Incluziunea în momentele mici

Incluziunea nu se rezumă la discuții ocazionale; ea trebuie să fie prezentă în fiecare zi. Managerul trebuie să asigure că toți au șansa să fie auziți și implicați.

Sfaturi practice: Rotirea ordinii de exprimare în ședințe, implicarea membrilor mai tăcuți, acordarea de sarcini vizibile tuturor.

4. Sensemaking – transformarea strategiei în acțiune

Oamenii au nevoie de claritate: cum se leagă munca lor de misiunea și succesul organizației? Managerul trebuie să facă conexiunile între strategie și activitățile zilnice.

Sfaturi practice: Descompune obiectivele strategice în pași concreți și arată echipei cum contribuie fiecare la atingerea lor.

5. Agilitate și adaptabilitate

Schimbarea este constantă, iar liderii trebuie să se adapteze rapid. Flexibilitatea și deschiderea la noi abordări construiesc încredere și stimulează inovația.

Sfaturi practice: Permite echipei să-și aleagă modul de lucru, păstrând claritatea obiectivelor.

De ce managerii de linie sunt esențiali

Managerii de linie sunt puntea dintre strategie și acțiune. Ei conectează conducerea cu angajații și sunt cei care modelează cultura organizațională. Lipsa echilibrului între performanță și empatie duce la burnout, lipsă de angajament și fluctuație ridicată a personalului.

Când managerii investesc în încredere, incluziune și bunăstare, echipele performează mai bine și rămân mai mult timp în organizație.

Drumul către schimbare

Sprijinul pentru manageri trebuie să includă dezvoltarea competențelor DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune) și monitorizarea rezultatelor prin sondaje de implicare. Liderii trebuie să fie responsabili pentru crearea unui mediu incluziv și motivant.

Concluzie

Epoca managerilor tradiționali s-a încheiat. Leadership-ul nu mai înseamnă control, ci empowerment. Nu mai este vorba doar de atingerea obiectivelor, ci de construirea încrederii și a culturii organizaționale.

Managerii care devin antrenori, purtători de cultură și campioni ai schimbării vor transforma organizațiile și vor asigura succesul pe termen lung.

Este momentul să închidem ușa trecutului și să deschidem una nouă, în care leadership-ul înseamnă susținere, dezvoltare și implicare reală.

Sursa: thehrdirector.com

Acasă, la birou sau hibrid? Vă puneți întrebarea greșită

Se pare că nu există o soluție universală și corectă în ceea ce privește tipul optim de lucru. Astfel, cum pot managerii să se descurce într-un mediu în continuă schimbare și să își ghideze echipele și organizațiile către succes?

Dificultatea de a ajunge la un consens în privința politicii de lucru, fie de la birou sau de acasă, dezvăluie o slăbiciune în modul în care este gestionată birocrația.

Este important să ne concentrăm nu doar pe sarcini și procese, ci și pe oameni și valori, pentru a înțelege cum productivitatea poate merge mână în mână cu bunăstarea și pentru a evita conflictele asociate cu mandatele de întoarcere la birou.

Pe măsură ce societatea se adaptează la revenirea la normalitate după perioada de izolare, organizațiile încearcă să profite de măsurile de urgență implementate în timpul pandemiei.

Diversele experiențe ale oamenilor au intensificat dezbaterile cu privire la lucrul de acasă versus lucrul la birou, generând uneori tensiuni puternice: „Eu am dreptate, șeful meu greșește, iar CEO-ul nu înțelege situația.”

Odată cu calmarea emoțiilor, mulți își recunosc avantajele lucrului fie de la birou, fie de acasă, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărui loc de muncă. Cu toate acestea, în joc sunt mize importante, iar mulți manageri încă nu au găsit o soluție satisfăcătoare.

se confruntă cu dificultatea de a crea politici care să echilibreze cerințele percepute ale angajaților și necesitățile afacerii: câte zile pot lucra de acasă angajații pe săptămână, care echipe sau roluri sunt incluse, frecvența întoarcerii la birou și care sunt excepțiile.

Cu toate acestea, găsirea unui echilibru implică adesea compromisuri, iar acest lucru poate fi dezamăgitor pentru mulți oameni, în cele mai multe cazuri.

Acasa sau birou, care are sens?

Alegerea între lucrul de acasă sau la birou este o decizie complexă, atât pentru angajați, cât și pentru manageri, care trebuie să răspundă la o mulțime de întrebări.

Care este rolul în organizație? Ce situații neprevăzute pot apărea? Cât de experimentați sunt membrii echipei? Ce consecințe ar putea avea anumite acțiuni? Există provocări sau tensiuni în mediul de lucru? Cum se adaptează individul la comunicarea față în față? Există aspecte personale sau familiale care influențează decizia? Cum afectează nevoile de îngrijire a copiilor sau alte responsabilități zilnice alegerea între lucrul de acasă și cel de la birou?

Alegerea dintre lucrul de acasă și lucrul la birou implică o evaluare atentă a nevoilor, priorităților și circumstanțelor individuale.

Slăbiciunea politicilor

Decizia privind locul de muncă al unei persoane într-o anumită zi este influențată și de ceea ce se întâmplă în și în afara organizației, precum și de colegii săi, care se confruntă și ei cu dileme similare.

Chiar dacă alegerea finală poate părea simplă – lucrul de acasă sau la birou – traseul parcurs poate fi departe de a mulțumi pe cineva în mod satisfăcător.

Politici și directivele sunt adesea insuficiente deoarece sunt stabilite în avans și nu pot ține cont de complexitatea zilei de azi sau de întrebările care contează acum pentru oameni.

Un regulament care cuprinde un set rigid de reguli poate oferi un răspuns, dar ar putea să nu permită oamenilor să își facă auzită vocea.

Stilurile manageriale, un factor decisiv

Stilurile de conducere ale managerilor joacă un rol esențial în această situație. Cultura de management poate să amplifice problemele. Managerii care se bazează pe autoritatea formală în loc să încerce să influențeze personal pot prefera să își susțină angajații să lucreze de la birou, deoarece este mai ușor să îi supravegheze.

Managerii mai puțin implicați, care adoptă o abordare de tip laissez-faire, pot insista ca angajații lor sau chiar ei înșiși să lucreze de acasă – departe de ochii celorlalți.

Oricine lucrează sub conducerea unor manageri birocrați sau leneși poate simți nevoia de susținerea colegilor de la birou; sau poate prefera să rămână pe canapea și să trimită CV-uri. În orice caz, competența managerială și alte factori ocazionali pot influența modul în care oamenii privesc lucrul de acasă versus lucrul la birou.

Ne concentrăm prea mult pe sarcini și procese și prea puțin pe oameni și valoare

În ceea ce privește alegerea între lucrul de acasă și lucrul la birou, există riscul să consolidăm practici rigide care ne oferă un răspuns simplu, dar care nu sunt benefice nici pentru angajați, nici pentru organizație.

În continuare, vă prezentăm șase recomandări pentru o abordare care să fie în același timp strategică și practică. Este necesară o schimbare față de normele de management existente: nu există o soluție rapidă, dar putem facilita o direcție nouă care va aduce beneficii durabile.

Renunțați la compromisul „X sau Y”

Orice soluție care opune interesele organizaționale celor ale angajaților va eșua.

Managerii trebuie să gândească dincolo de această dilemă și să se întrebe: Care practici servesc atât oamenilor, cât și misiunii?

Abandonați bastonul birocrației

 În lumea muncii complexe și a schimbărilor constante, birocrația creează mai multe probleme decât soluții.

Managerii ar trebui să învețe să influențeze prin relații, nu să controleze prin reguli.

Înțelegeți valoarea

Managerii trebuie să înțeleagă și să maximizeze valoarea pe care sunt plătiți să o creeze.

Vedeți oamenii ca indivizi

 Sistemele birocratice aplică reguli generale, dar oamenii și lumea socială sunt complexe și nu există o soluție unică pentru toți. Managerii trebuie să trateze fiecare membru al echipei ca pe un individ.

Faceți o investiție

Un mediu de lucru dorit aduce beneficii în performanță și retenție. Este necesară o investiție în timp, tehnologie, leadership și dezvoltare.

Introduceți o structură ghidată

 Odată cu apariția unei culturi a oamenilor și a valorii, pot fi introduse standarde pentru a ajuta în deciziile de zi cu zi. Valorile oamenilor ar trebui să fie ghidul principal: alegerile bune urmează mai ușor decât cele dictate de reguli stricte.

Aceste directive răspund preocupărilor actuale și poziționează managerii pentru un viitor mai sigur.

Sursa: hrzone.com

10 Previziuni pentru HR și Sfera Muncii în 2024

Ce se așteaptă în viitor pentru HR și mediul de lucru în 2024? Vă prezentăm previziuni de la experți în bunăstare, leadership, cultură și transformare în domeniul resurselor umane.
Încă un an nou, încă o încercare de a anticipa cum se va dezvolta munca și resursele umane pe măsură ce avansăm în această călătorie.

Predicție 1: Indiferent dacă ne confruntăm sau nu cu o recesiune, angajații vor aștepta ca angajatorii să le îndeplinească cererile.

Gethin Nadin, Director de Inovație la Benefex

Influența pe care o au lucrătorii asupra relației angajator/angajat va deveni tot mai dominantă. Cred că acest trend se va menține cu seriozitate în 2024, indiferent de evoluțiile economice.

Chiar și într-o perioadă de recesiune, când angajații pot avea mai puține opțiuni în ceea ce privește locul de muncă, noile lor așteptări și cerințe trebuie să fie satisfăcute pentru a ajuta angajatorii să facă față efectelor negative ale presiunii asupra veniturilor.

Angajații implicați sunt cruciali în timpul unei recesiuni, așa că oferirea acestora a ceea ce își doresc și au nevoie ar trebui să fie inclusă în planurile fiecărui angajator.

Și în cazul în care nu există o recesiune, autoritatea recent dobândită a angajatului va rămâne relevantă, iar doar cei care colaborează și lucrează alături de angajați în beneficiul reciproc vor prospera în 2024.

Predicție 2: Tendința de a reveni la birou va continua și în 2024

Jessica Brannigan, Lead People Scientist la Culture Amp

Deși nu cred că vom vedea un număr mare de companii care să revină la programul de cinci zile pe săptămână la birou, întreprinderile vor adopta tot mai mult politici impuse de revenire „la birou”. Cu toate acestea, va trebui să existe motive convingătoare pentru ca forțele de muncă hibride deja stabilite să revină periodic în spațiul de birou fizic.

Organizațiile trebuie să se alinieze cerințelor și aranjamentelor domestice ale angajaților, în caz contrar riscă să piardă cei mai buni profesioniști disponibili către alți angajatori care oferă mai multă flexibilitate și recrutează din orice geografie sau regiune.

Flexibilitatea primează, cu un model hibrid în apropiere. Cei mai buni profesioniști doresc să își desfășoare activitățile conform propriilor condiții.

Predicție 3: Hiper-personalizarea experienței angajaților va fi în cele din urmă valorificată pentru a promova incluziunea

Deborah Hartung, Expertă în cultură și leadership la Personify Change

În 2024, organizațiile vor oferi o hiper-personalizare mai accentuată a experienței angajaților prin intermediul inteligenței artificiale, datelor și tehnologiei HR, ca o modalitate de a promova incluziunea. Vom asista la abandonarea convingerilor depășite legate de vârstă, gen, abilități și productivitate. În plus, narativa privind dinamica muncii va fi rescrisă, cu o acceptare mai mare a retragerilor reversibile, diferitelor etape de viață și aranjamentelor flexibile.

Prin exploatarea tehnologiei și ascultarea oamenilor, vom vedea organizații care creează călătorii personalizate pentru talente, beneficii și căi de dezvoltare profesională. Acești angajatori vor realiza că nu este vorba doar despre locul și momentul în care oamenii lucrează; este vorba despre adaptarea circumstanțelor unice în fiecare aspect al integrării vieții profesionale.

Predicție 4: Modelarea rolurilor va deveni tot mai importantă pe măsură ce organizațiile își propun să reducă toxicitatea și să găsească echilibrul în munca hibridă

Thom Dennis, CEO al Serenity in Leadership

Paradoxalul decalaj dintre disfuncția sistemică și creșterea gândirii progresiste va continua să crească în 2024.

Un punct de răscruce pozitiv este probabil în jur de trei ani distanță. Între timp, unii vor continua să susțină cu perseverență pe cei anxioși, marginalizați și vulnerabili, iar alții își vor continua eforturile de a susține un sistem condus de bani, dar bolnav în mod terminal.

În același timp, are loc o echilibrare între munca de acasă și munca de la birou. Organizațiile vor avea tendința de a rezista muncii la distanță, în timp ce indivizii vor insista asupra ei. Oamenii încep să reflecteze mai mult asupra calității vieții și mai puțin asupra materialismului necontrolat.

Pe măsură ce organizațiile caută să găsească echilibrul, o abordare nouă și mai completă a modelării rolurilor de către lideri și corporații, în special pentru tinerii bărbați, va fi de o importanță incredibilă.

Predicție 5: Vom observa o tranziție către soluții de bunăstare axate pe rezultate

Dr. Kate Robinson, Director Clinic Principal, Lumo Health

Echipele de resurse umane vor apela din ce în ce mai mult la abordări bazate pe date care demonstrează eficacitatea programelor în rezultate precum implicarea angajaților. În plus, utilizarea și productivitatea vor fi esențiale pentru a justifica cheltuielile continue în domeniul bunăstării și pentru a crea un circuit de feedback care să informeze îmbunătățirea continuă a programelor de bunăstare.

Concentrarea reînnoită asupra rezultatelor va aduce o atenție sporită asupra calității, nu cantității, a inițiativelor oferite. Și serviciile precum terapia specializată, care îi readuc pe colegi la forma lor optimă (și mai productivă) mai devreme, vor fi oferite mai larg.

În esență, vom vedea o mai mare concentrare pe soluțiile care chiar funcționează, iar aceasta este o veste excelentă pentru toți!

Predicție 6: Departamentul de resurse umane se îndreaptă spre crearea de valoare într-un mod mai simplu și mai practic

Perry Timms, Fondator și Șef al Energiei la Departamentul de Resurse Umane și Transformare

În 2024, HR se îndreaptă spre ideea de a prioritiza crearea de valoare în tot ceea ce facem. Vom vedea organizații care devin mai eficiente prin activități mai mici și bine direcționate, eliminând lucrurile complicate și împiedicările birocratice.

Vom spune adio epocii programelor masive și a echipelor mari, iar în schimb vom adopta o abordare dinamică care integrează schimbările în mod natural în modul în care lucrăm. Practicile evolutive vor fi un efort de echipă, condus de indivizi și grupuri, pentru a promova flexibilitatea și adaptabilitatea.

Pentru a prinde și armoniza aceste schimbări treptate, va apărea o nouă structură a programelor (asemănătoare cu software-ul open-source), asigurându-se că totul merge mână în mână și este coerent pentru toată lumea.

Această evoluție reflectă un viitor în care HR nu doar facilitează impactul talentului, ci devine o forță strategică care împinge înainte îmbunătățiri continue și crearea de valoare în mod mai mic, dar agregat.

Predicție 7: În 2024, conducerea etică va fi ghidată de înțelepciune și compasiune

Karen Liebenguth, coach de leadership și trainer de mindfulness

Vom vedea apariția unor lideri care acționează în conformitate cu valorile lor cele mai profunde și care adoptă atitudini esențiale precum curiozitatea, compasiunea, generozitatea, empatia, acceptarea, încrederea și umilința. Ca rezultat, acești lideri vor crea un mediu în organizațiile lor caracterizat de libertate, ușurință, conexiune și siguranță.

Trăim într-o eră în care nedreptățile sociale, politice și economice sunt frecvente, iar suferința și managementul inadecvat în locurile de muncă sunt simțite în fiecare zi. În această stare actuală de suferință, tot mai mulți lideri vor adopta o abordare etică, stabilind o intenție zilnică de a cultiva ce este mai bun în ei înșiși în beneficiul lor, al celorlalți și al lumii în ansamblu.Top of Form

Top of Form

Predicție 8: Angajații nu vor mai tolera munca persistentă sub stres

Nicky Marshall, Director al Descoperă-ți Energie

În ultimii ani am discutat mult mai mult despre stres, sănătate mentală și bunăstare. În 2024, cred că mai mulți oameni își vor asuma responsabilitatea personală și vor lua măsuri pentru a reduce propriul lor nivel de stres. Acest lucru poate însemna colaborarea cu departamentul de resurse umane pentru a stabili un plan de acțiune sau renunțarea la roluri care nu sunt sustenabile pentru a menține, totodată, un nivel bun de bunăstare.

Ca rezultat, organizațiile vor trebui să ia în considerare modul în care își păstrează și sprijină angajații, având o cultură solidă, leadership susținător și o strategie bine gândită pentru bunăstare.

Predicție 9: Inteligența artificială avansată va începe să îmbunătățească suportul pentru sănătatea mentală și bunăstare

Nick Elston, Fondator al Forging People

În 2024, peisajul resurselor umane este pregătit să evolueze semnificativ, în special în domeniile bunăstării și sănătății mentale.

Cu integrarea inteligenței artificiale avansate și a tehnologiei, profesioniștii în resurse umane vor avea acces la instrumente mai sofisticate pentru monitorizarea și îmbunătățirea stării de bine a angajaților. Cu toate acestea, provocarea reală va consta în menținerea unui echilibru crucial între eficiența tehnologică și valoarea irecuperabilă a empatiei și înțelegerii umane.

Pe măsură ce avansăm, așteptați-vă la o abordare a resurselor umane îmbunătățită tehnologic, dar profund compasionată, în care sănătatea mentală și bunăstarea nu sunt doar monitorizate, ci autentic îngrijite.

Predicție 10: Oamenii își vor da seama că le lipsește modul tradițional de comunicare

Lisa Hawksworth, Consultant Senior la scarlettabbott

Datele din analizele noastre interne ale comunicării (IC) arată în mod clar că oamenii își doresc revenirea la „bunele vremuri.” Nu mai caută instrumente digitale sofisticate sau tehnologie AI avansată, ci își doresc metodele de bază care erau obișnuite în mediul de lucru.

Acest lucru implică petrecerea mai mult timp față în față. Mai mult material tipărit. Mai multe conversații în persoană. În esență, ceea ce funcționa bine în 1994 este încă dorit în 2024.

Sursa: hrzone.com

Libertatea angajaților generează loialitate și angajament

Cântăreața legendară de rock, Janis Joplin, cânta odată “Freedom’s just another word for nothing left to lose.” Angajatorii nu par să aibă prea mult de pierdut atunci când le acordă angajaților un plus de libertate. Angajații care simt că au libertate de a lua decizii la locul de muncă și să fie responsabili, devin mai fericiți și mai productivi decât cei restrânși.

Problema potențială este că nu există o definiție universală și interculturală a autonomiei. Totuși, există strategii specifice pe care le poți adopta pentru a încuraja libertatea angajaților și a oferi un sentiment de autonomie, fără a-ți pune compania în pericol. Din contră, vei observa în schimb o creștere a loialității și angajamentului angajaților.

Cum libertatea angajaților conduce la loialitate și implicare

Autonomia la locul de muncă poate lua diverse forme. Companiile pot permite angajaților să-și stabilească propriile programe, să aleagă modul în care își desfășoară munca sau să lucreze de acasă. Indiferent cum este definită autonomia, rezultatele sunt impresionante atunci când oamenii simt că au mai multă libertate. Beneficiile potențiale includ o mai mare implicare a angajaților, performanțe mai bune, productivitate îmbunătățită și o rată mai mică a fluctuației de personal.

„Autonomia are șanse mari să conducă la o productivitate mai bună atunci când munca este complexă sau necesită creativitate”, spune Marylène Gagné, profesor la John Molson School of Business de la Universitatea Concordia din Montreal. „Într-un job foarte rutinier, autonomia nu are un impact semnificativ asupra productivității, dar poate crește satisfacția, ceea ce duce la alte rezultate pozitive. Când conducerea ia decizii despre modul de organizare a muncii, ar trebui întotdeauna să ia în considerare efectul asupra autonomiei oamenilor.”

Gagné studiază comportamentul de lider în mai multe țări, inclusiv China și Italia, și recunoaște că locul în care își are sediul afacerea poate influența nivelul de autonomie oferit angajaților și rezultatele pozitive pe care o astfel de libertate le aduce.

„Încercăm să vedem cum comportamentul de lider afectează motivația angajaților și dacă aceleași comportamente au același efect în diferite țări”, spune Gagné. „Uneori, nu au. De exemplu, în unele culturi, șefii nu pot întreba părerea subalternilor pentru că îi face să pară slabi. Așadar, managerii în aceste medii trebuie să găsească alte modalități de a face oamenii să se simtă autonomi. Nu există o rețetă simplă.”

Modalități de a oferi angajaților mai multă libertate

Acordarea unei mai mari autonomii angajaților poate părea provocatoare. Dacă oferi prea multă libertate, vor avea de suferit operațiunile? Este o teamă înțeleasă. Cu toate acestea, strategiile de mai jos sunt concepute pentru a reimagina locul de muncă ca un mediu în care angajații pot avea mai multă influență asupra experienței lor de lucru fără a afecta negativ organizația. În schimb, vei observa probabil o implicare mai mare a angajaților, o rată mai mică de fluctuație de personal și un angajament mai puternic față de afacerea ta și misiunea sa.

Schimbă-ți mentalitatea

În afaceri, la fel ca în viață, mentalitatea contează. Oamenii de afaceri și managerii care conduc cu o mentalitate de respect reciproc, încredere și responsabilitate – și care recrutează bazându-se pe abilități și potențial – au șanse mai mari decât liderii autoritari să aibă un personal implicat, loial și dedicat. Având acest gând în minte, primul pas pentru a oferi mai multă libertate angajaților vine din modul în care privești rolul managementului.

Tradițional, managerii dau ordine și angajații le urmează. În schimb, ar trebui să vezi rolul managerilor tăi ca pe cel al unor antrenori, nu al autorităților. Antrenorii ghidează, sugerează și oferă structură echipei lor. Ei rămân lideri, dar accentul lor este pe predare și îndrumare, nu pe poruncire. Această mentalitate pune, de asemenea, managerii în slujba echipei, nu invers. Când managerii lucrează în beneficiul angajaților lor, membrii echipei își pot concentra energia asupra clienților, iar productivitatea crește.

Drept exemplu, Danny Wegman, președintele Wegmans Food Markets afirmă pe site-ul companiei: „Când oamenii noștri se simt îngrijiți și respectați, aceștia transmit aceeași atitudine clienților noștri.” De remarcat, afacerea sa este una dintre cele cinci companii recunoscute de FORTUNE în Top 100 Cele Mai Bune Companii pentru Angajat în fiecare an începând cu 1998.

Permite managerilor să decidă cum să oferi mai multă libertate

În loc să stabilești un plan pentru implementarea libertății angajaților în întreaga organizație, ia în considerare să permiți managerilor să decidă ce funcționează cel mai bine pentru echipa lor. Oferă-le managerilor libertatea de a acorda mai multă independență subordonaților lor în modul care are cel mai mult sens pentru ei.

Fiecare birou, departament sau echipă într-o companie ar trebui să aibă autonomia de a funcționa în cel mai bun mod pentru cultura și nevoile sale. Cei care lucrează împreună în mod strâns vor ști, cel mai probabil, cum să facă schimbări care să aducă beneficii tuturor implicați.

Această abordare a funcționat bine pentru Berry Global, producător de ambalaje din plastic în Midwest. CEO-ul Tom Salmon a împărtășit cu Society of Human Resources Management (SHRM) cum managerii locali au puterea de a face schimbări bazate pe feedback-ul primit de la angajații de pe șantier.

Încurajează angajații să identifice și să soluționeze problemele

Managerii sunt în mod obișnuit văzuți doar ca persoane care rezolvă probleme , dar ar putea fi benefic să îi încurajezi pe angajați să identifice politicile care împiedică productivitatea. Îi poți invita să vină cu schimbări care să rezolve aceste provocări și să sporească eficiența.

Investește timp în a obține feedback sincer de la angajați despre ce funcționează sau nu în organizație. Nimeni nu cunoaște mai bine decât ei cât de ușor sau greu este să desfășoare operațiuni zilnice. Asta înseamnă că, cel mai probabil, ei vor ști și cele mai bune soluții de implementat. În timp ce unele greșeli pot fi costisitoare, oferirea angajaților libertatea de a experimenta cu încercări și erori îi poate încuraja să se simtă mai încrezători în alegerile lor.

Oferă libertate angajaților în alegerea orelor și locului de muncă

Unul dintre beneficiile deosebite ale locului de muncă în zilele noastre este lipsa orelor oficiale de lucru.
Zapier, compania de integrare a aplicațiilor, are peste 40.000 de angajați în 17 fusuri orare din zeci de țări. Ca organizație complet remote, Zapier încurajează angajații să lucreze de oriunde, oferind libertate și flexibilitate.

Oferă libertate angajaților în alegerea orelor și locului de muncă

Unul dintre beneficiile deosebite ale locului de muncă în zilele noastre este lipsa orelor oficiale de lucru. Permițând angajaților să decidă când să lucreze poate părea ca o rețetă pentru haos și nu este o opțiune viabilă pentru toate afacerile. Dar ce ai spune dacă ai exploata flexibilitatea economiei globale a talentelor?

Zapier, compania de integrare a aplicațiilor, are peste 40.000 de angajați aflați pe 17 fusuri orare din zeci de țări. Ca organizație complet remote, Zapier încurajează angajații să lucreze de oriunde, oferind libertate și flexibilitate. În schimb, compania beneficiază de un bazin de talente mai diversificat și mai mare, capabil să ofere suport platformei non-stop, fără ture de noapte sau roluri de permanență.

Dacă nu ești pregătit să oferi angajaților libertate completă asupra programului lor sau nu ești o companie suficient de mare pentru a deveni globală, ia în considerare măsuri care să le ofere angajaților mai multă libertate fără a renunța la tot controlul. De exemplu, poți:

  • Permite angajaților să aleagă schimbul în care doresc să lucreze
  • Să faci sondaje printre angajați despre orele de lucru preferate
  • Lăsa angajații să-și aleagă și să-și programeze zilele de concediu
  • Oferi angajaților posibilitatea de a lucra în orice zi de sărbătoare în schimbul unei zi de concediu în ziua de sărbătoare aleasă de ei. Acest lucru permite angajaților de toate culturile și religiile să sărbătorească zilele care le sunt cele mai importante.
  • Permite angajaților să-și aleagă locația din care să lucreze fie că este vorba despre lucrul de acasă sau despre mai multe locații în același oraș sau în diferite orașe

Lasă angajații să stabilească obiectivele de performanță

În loc să le dictezi angajaților ce ar trebui să își propună să realizeze, îi poți provoca să-și stabilească propriile obiective și să le oferi suport în timp ce lucrează pentru a le atinge. Lăsați membrii echipei să identifice ce înseamnă pentru ei să performeze bine în companie, și vor fi mai dornici să atingă obiectivul.

Oferă angajaților o implicare în decizii legate de salarizare, beneficii și recompense

Toate afacerile ar trebui să vizeze crearea unui plan de beneficii pentru angajați. Ce ar putea face acest plan și mai bun este să întrebi angajații care sunt prioritățile lor când vine vorba de compensație și beneficii. Oferă membrilor echipei șansa să aleagă beneficiile care îi fac să se simtă cel mai apreciați – și care te fac pe tine angajatorul cel mai atractiv.

Leadership-ul poate inspira loialitate prin oferirea libertății

Amintește-ți, puțin poate conta mult. Acordarea angajaților mai multă libertate este adesea un proces. Prea multă schimbare în același timp poate fi copleșitoare atât pentru manageri, cât și pentru membrii echipei. Cu toate acestea, chiar și puțina libertate poate avea un impact semnificativ asupra modului în care angajații percep munca lor și compania pentru care lucrează.

Dacă îți dorești angajați fericiți și loiali, începe prin a le oferi încredere și libertate.

Instrumentul de evaluare GR8 RemoteEmployee vă oferă posibilitatea să obțineți o imagine de ansamblu a potențialului candidaților din procesele de selecție care urmează să lucreze la distanță și, de asemenea, să descoperiți dacă angajații dumneavoastră actuali au abilitățile necesare pentru a fi productivi și motivați lucrând la distanță. Evaluarea oferă, de asemenea, sugestii pentru o dezvoltare ulterioară, precum și oportunitatea de a vă crea propriul dumneavoastră conținut.

Sursa: businessnewsdaily.com

La ce mai e bun biroul acum?

Photo by DCStudio on Freepik

Timp de mai bine de cinci decenii, gigantul de asigurări Allstate, în vârstă de 92 de ani, a avut un sediu central de 2 milioane de metri pătrați în suburbia Chicago, care până în 2020 găzduia aproximativ 5.200 de persoane pe aproximativ 280 de acri. Dar anul trecut, compania a vândut campusul din Northbrook, Illinois. Cu 83% dintre angajații săi acum la distanță, complexul era un oraș fantomă în zilele obișnuite ale săptămânii.

În schimb, Allstate și-a redus cu aproximativ 50% numărul de proprietăți imobiliare la nivel global și a modernizat spații mai mici pe care le numește „poduri” mai degrabă decât „birouri”. Cuvântul „”birou” există de sute de ani și are o conotație foarte distinctă”, spune Bob Toohey, directorul de resurse umane al Allstate. „Făceai naveta, îți făceai treaba, te ridicai, plecai, erai văzut. Asta nu mai este așa”.

Dacă un sediu corporativ mare, la o afacere de linie veche precum Allstate, nu mai este un loc în care să te faci remarcat și să-ți faci treaba, care este, oricum, adevăratul rol al biroului astăzi?

Este o întrebare care îi nedumerește pe directori, îi frustrează pe lucrători și le dă bătăi de cap celor de la Resurse Umane. „Când întreb directorii generali și directorii executivi „care este scopul biroului dumneavoastră?”, mă lovesc de opt ori din zece priviri goale”, spune Kelly Colón, consultant în domeniul locurilor de muncă din Boston și fost consilier al producătorului de mobilier de birou Allsteel.

Timp de decenii – secole, poate – nimeni nu a trebuit să întrebe despre scopul biroului. Înaintea laptopurilor, a telefoanelor mobile și a internetului, acesta era locul în care oamenii își desfășurau activitatea în aceeași încăpere, în care managerii își supravegheau oamenii și în care companiile își puteau pune numele pe o clădire care le evidenția marca, le consolida cultura și le prezenta statutul.

De-a lungul timpului, a devenit, de asemenea, un loc care a alimentat orgoliile directorilor și i-a convins pe unii dintre ei că managementul înseamnă puțin mai mult decât „a hoinări”. „Din punct de vedere neurologic – comportamental, ca societate – îi antrenăm pe directorii executivi și pe liderii de organizații să alerge, să ajungă la acest nivel superior al organizației lor”, spune Colón. „Locul de muncă a devenit o coroană reprezentativă și proverbială prin care ei își asimilau succesul.”

Pandemia a schimbat acest lucru, decuplarea managementului de timpul petrecut față în față și accelerarea dezlegării profesioniștilor de la birou de către tehnologie. Înainte de 2020, echipele deveniseră deja mai distribuite, dar Covid a pus tendința pe steroizi. Microsoft, de exemplu, a raportat recent că, înainte de pandemie, 61% dintre echipele sale se aflau în aceeași locație fizică; astăzi, acest număr este de doar 27%.

În prezent, multe locuri de muncă „white collar” se află într-un „purgatoriu hibrid”, împărțite între nostalgia managerială și opiniile directorilor executivi cu privire la dezavantajele muncii la distanță și nevoia reală a lucrătorilor de a evita deplasările paralizante, în timp ce își îndeplinesc numeroasele angajamente de viață. Între timp, o mulțime de angajați doresc sau chiar au nevoie de un loc de lucru care să nu fie apartamentul lor înghesuit, iar mulți sunt de acord că prezența fizică alături de colegi ajută la construirea de relații, facilitează colaborarea și accelerează anumite activități. Problema: nu există un consens suficient între lucrători și manageri cu privire la cât de des – sau unde – ar trebui să aibă loc acest timp petrecut împreună.

Companiile nu sunt surde. Știu că vor avea dificultăți în a atrage oamenii înapoi la cabine de tip vechi. Multe dintre ele regândesc modul de funcționare a birourilor, făcând mai mult loc pentru întâlniri și socializare. Adaugă cabine sau camere private pentru convorbiri Zoom, reduc suprafața și închiriază proprietăți imobiliare la cerere. Unii chiar resping cu totul conceptul de „sediu”. „Un sediu central obișnuia să fie centrul puterii”, a declarat directorul general al Allstate, Tom Wilson, la Festivalul de idei Aspen din acest an. „Veneai acolo pentru a te face remarcat și a fi văzut de oameni și a avansa. Noi nu mai avem așa ceva”.

Accenture, care nu are mandate la nivelul întregii companii pentru timpul petrecut la birou, numește noile sale birouri din New York mai degrabă un „centru de inovare” decât un birou. Acesta dispune de spații flexibile ample pentru ca clienții și consultanții să lucreze împreună la proiecte, o configurație care a devenit un model pentru alte locații. „Aproape toate birourile noastre, pe măsură ce le renovăm sau le dezvoltăm, sunt construite ca spații de colaborare”, spune Stuart Henderson, care conduce activitatea Accenture din nord-estul SUA.

Retorica aproape religioasă despre „întoarcerea la birou” și „munca la distanță” ascunde un fapt simplu: o mare parte din această situație se reduce la bunul simț. Nu toate întreprinderile sunt la fel. Ceea ce funcționează pentru o firmă de avocatură consacrată poate să nu aibă sens pentru o companie de jucării nou înființată. Firmele de consultanță au zeci de ani de experiență în lucrul de la distanță la sediile clienților. Companiile de asigurări au de mult timp armate de angajați pe teren. Un start-up biotehnologic ar putea avea nevoie de un laborator fizic. O companie de software, de obicei, nu are nevoie.

La începutul pandemiei, Atlassian, care produce software pentru a-i ajuta pe oameni să colaboreze cu colegii, a decis să se angajeze să facă birourile opționale, constatând în sondajele angajaților că aceștia se simt în continuare conectați atât timp cât sunt adunați în mod intenționat pentru a lucra în echipă la câteva luni. „Le-am spus angajaților noștri – mâna pe inimă, semnătura în sânge – că nu va trebui să vă întoarceți la un birou”, spune co-fondatorul și co-CEO Scott Farquhar.

Compania a creat un sistem de măsurare a „costului pe vizită”, împărțind costul de funcționare a fiecărui birou – chirii, infrastructură, menținerea luminilor aprinse – la numărul de vizite pe care oamenii le fac în fiecare trimestru. În cazul în care acest indicator era de peste trei ori mai mare după pandemie decât înainte, spune Annie Dean, șefa „team anywhere” de la Atlassian, „ne-am dat seama că acest birou trebuie să luăm în considerare reducerea dimensiunii sau a amprentei sale, astfel încât să putem reinvesti în noile comunități care apar”.

În luna mai, Atlassian și-a închis biroul din Boston după ce indicatorul a devenit prea mare. În februarie, va deschide un spațiu în Seattle, unde populația companiei a crescut. „Munca este o vocație, nu o locație”, spune Farquhar.

Alți lideri din domeniul tehnologiei, bineînțeles, nu văd lucrurile așa. Pe măsură ce companii precum Meta și Amazon au emis mandate mai stricte, mulți urmăresc să vadă impactul asupra ocupării birourilor. Până în prezent, mandatele nu au o influență mai mare. Pentru săptămâna încheiată la 11 octombrie, datele de la Kastle Systems, care urmărește trecerea ecusoanelor în clădirile de birouri, au arătat că gradul mediu de ocupare în 10 orașe mari a fost încă de doar aproximativ 50% din nivelurile anterioare pandemiei. Această cifră este doar puțin mai mare decât în săptămânile care au precedat Ziua Muncii, când a oscilat în jurul a 47%. „Din ce în ce mai multe întreprinderi simt că performanța lor este afectată de faptul că oamenii nu sunt împreună”, spune președintele Kastle, Mark Ein.

Oamenii tind să uite că o mulțime de oameni nu foloseau întotdeauna biroul în mod regulat, chiar și înainte de Covid. „Este important să ne amintim că, înainte de pandemie, utilizarea tipică a birourilor nu era niciodată mai mare de 60-65%”, spune Despina Katsikakis, șefa globală a consultanței privind locurile de muncă totale a firmei imobiliare comerciale Cushman & Wakefield. (Ratele de utilizare urmăresc procentul de timp în care spațiul de birouri este utilizat pe parcursul unei zile de lucru obișnuite). Firma prezice un exces uimitor de 330 de milioane de metri pătrați de spații vacante până la sfârșitul acestui deceniu din cauza impactului muncii hibride, o rată de neocupare cu 55% mai mare decât înainte de pandemie.

Pe scurt, spațiile de birouri închiriate de către angajatori sunt din ce în ce mai mici, chiar în momentul în care mandatele de „întoarcere la birou” devin mai stricte. Când vine vorba de lupta pentru munca la distanță în cadrul conducerii, spune Brian Elliott, care consiliază echipele executive în materie de muncă flexibilă, „directorul financiar, cred că de cele mai multe ori, câștigă”, spune el, datorită economiilor de costuri. „Pe măsură ce expiră contractele de închiriere, [ei] reduc practic cantitatea de spațiu – până la punctul în care acel mandat de patru zile pe săptămână poate să nu fie fizic posibil.”

Datele Cushman & Wakefield arată, de asemenea, că „ocupanții” – ceea ce tipologii din domeniul imobiliar comercial numesc adesea angajatori – dublează spațiile de adunare din birouri, cu 40 până la 50% din suprafața medie a birourilor rezervate pentru spații comune, față de 20 până la 30% în 2019.

Cisco a făcut schimbări și mai drastice, înlocuind sau renovând imobilele vechi din Atlanta și New York cu noi „Centre de colaborare și talente” de înaltă tehnologie care prezintă produsele sale pentru birourile hibride. Înainte de pandemie, aproximativ 70% din spațiul său din New York era destinat muncii individuale și 30% era comun. Acum, acest raport birouri/spații de întâlnire a fost inversat.

Apoi, există Dropbox, care se autointitulează „virtual first” și subînchiriază aproape 400.000 de metri pătrați – majoritatea spațiului său din San Francisco de dinainte de pandemie. Dar păstrează o parte din spațiu ca unul dintre cele trei „studiouri” reproiectate – celelalte sunt în Dublin și Seattle – unde oamenii sunt încurajați să se reunească în persoană trimestrial. Aceste „studiouri” au fost reproiectate pentru a include mai multe spații deschise, săli de clasă, zone de cafenea și săli de ședință care pot fi adaptate la diferite dimensiuni – dar puține posturi de lucru individuale. „Avem o mână de birouri, dar sunt foarte puține”, spune Allison Vendt, șefa globală a companiei Virtual First.

Dacă toată discuția despre „conexiune” și „colaborare” sună puțin cam vag și repetitiv – fără îndoială că ați auzit platitudinea „momente care contează” ca directivă pentru timpul petrecut la birou – așa este. Toba de anunțuri despre spațiile de birouri post-pandemice, spune Phil Kirschner, care consiliază directori pe probleme imobiliare și de loc de muncă la McKinsey & Co. sunt atât de asemănătoare încât, dacă scoți numele sau locația companiei, „practic nu le poți deosebi”.

În același timp, colaborarea și timpul pentru conectare nu trebuie să se întâmple întotdeauna în biroul unei companii. Retragerile în afara sediului sunt în plină expansiune, cererea de spații flexibile este în creștere, iar platformele pentru alternative la birouri se înmulțesc. Antreprenorii devin creativi. Startup-ul Radious, cu sediul în Portland, Ore.- de exemplu, acționează ca un Airbnb pentru birouri, proprietarii închiriind casele lor în timpul zilei pentru lucrătorii profesioniști. Având în vedere că naveta reprezintă o barieră importantă pentru mulți angajați, „nu cred că proximitatea primește suficientă atenție în conversația despre viitorul muncii”, spune cofondatoarea Amina Moreau. „Ceea ce suntem în măsură să le spunem angajatorilor este că avem spații chiar în cartierele angajaților dvs.”.

În cele din urmă, regândirea locului în care sunt amplasate birourile, a modului în care sunt proiectate sau a frecvenței cu care sunt folosite nu înseamnă că nu sunt deloc necesare. Chiar dacă Atlassian nu are niciun mandat de prezență, 26% dintre angajații care locuiesc la mai puțin de două ore de un birou vin cel puțin o dată pe săptămână, spune compania, iar 72% vizitează de una până la patru ori pe lună. În ultimul an, 70% dintre angajați, indiferent de locul de reședință, au vizitat un birou cel puțin o dată în fiecare trimestru.

Farquhar, care spune că ajunge la birou doar o dată pe trimestru, este în continuare un mare susținător al reunirii oamenilor, în special pentru întâlniri intenționate. „Noi credem că legăturile sociale se construiesc în persoană”, spune Farquhar. „Doar că nu se întâmplă cel mai bine stând lângă cineva într-un birou în fiecare zi”.

Pentru Dean, șeful Atlassian „team anywhere”, birourile au două scopuri principale: Să creeze legături între angajați și „să le permită oamenilor să facă lucruri într-un mediu nou”, în special lucrătorilor care nu au birouri la domiciliu. „Birourile sunt opționale pentru noi. Dar asta nu înseamnă că nu contează”.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image.png

Sursa: forbes.com

Nevoia de soluții creative la locul de muncă într-o lume hibridă

În 2004, ceva ciudat a apărut pe internet, ceva care nu seamănă cu nimic din ceea ce am mai văzut online. Era o persoană într-un costum de găină care executa aproape orice mișcare tastată într-o căsuță de chat. Subservient Chicken a fost, de fapt, un experiment timpuriu al mărcii Web 2.0: o campanie de marketing digital care a dat startul unei valuri de publicitate de mare succes.

Consider că acesta este un exemplu excelent al modului în care creativii valorifică noile instrumente pentru a-și îmbunătăți afacerile și pentru a spori calitatea muncii. Această creativitate nu este rezervată doar lucrărilor și campaniilor inovatoare, ci se extinde și la operațiunile de zi cu zi ale afacerii. Din ce în ce mai mult, agențiile explorează modele inovatoare de spații de birouri în contextul schimbării normelor de lucru, al structurilor de lucru hibride și al fluctuațiilor economice.

Schimbări ale viziunii tradiționale asupra spațiului de birouri

Pentru o lungă perioadă de timp, imaginea standard a unui loc de muncă într-o agenție creativă includea decorațiuni funky și planuri deschise, cu profesioniști de la toate nivelurile colaborând împreună în spații comune. Apoi, pandemia a schimbat totul, iar agențiile creative s-au confruntat cu o provocare neașteptată. Peisajul muncii s-a schimbat rapid, necesitând o schimbare către munca la distanță și un sfârșit temporar al colaborării în persoană care definise mult timp operațiunile zilnice.

Acum, după ce s-a așezat praful, managerii de rang înalt sunt reticenți în a impune o revenire completă la politica de lucru în persoană, de teamă că angajații se vor pierde. În schimb, mulți speră că promovarea unor aranjamente de lucru hibride va duce la o colaborare semnificativă în persoană și va stimula în mod natural prezența la birou.

Cu toate acestea, în ciuda cererilor constante de flexibilitate ale lucrătorilor, majoritatea pare să aprecieze în continuare colaborarea în persoană. Un sondaj realizat de Goodby, Silverstein & Partners a arătat că 50% dintre angajați ar dori să vină la serviciu una până la trei zile pe săptămână, iar 25% doresc să vină toată săptămâna. Luate împreună, asta înseamnă că 75% dintre angajați își exprimă dorința de a lucra în persoană, cel puțin o parte din timp.

Devine o linie fină de parcurs: menținerea flexibilității muncii, oferind în același timp un mediu fizic excelent și creativ pentru colaborare, dar și atenția la costurile pentru spațiile care ar putea fi mereu la 40% din capacitate – un echilibru recomandat de Prithwiraj Choudhury, profesor la Harvard, în studiul său recent cu organizația non-profit BRAC.

Explorarea soluțiilor pentru spații de lucru hibride

Aflate într-un peisaj incert, firmele fac ceea ce fac întotdeauna: devin creative. Iată două soluții populare pentru locurile de muncă utilizate și îmbunătățite în prezent.

Modificări ale planului de etajare

Modificările planului de etajare implică implicarea activă a angajaților în procesul de luare a deciziilor și crearea unui spațiu de lucru care să se alinieze cu cultura organizației. Asigurarea unor zone de lucru care să se potrivească diverselor stiluri de lucru și sarcini (cum ar fi spațiile de colaborare și zonele de liniște) și asigurarea faptului că cerințele tehnologice sunt luate în considerare sunt esențiale. Aceste strategii pot permite firmei dvs. să se adapteze la dinamica în evoluție a locului de muncă, promovând în același timp satisfacția angajaților.

Kelsey Sutton, de la Marketing Brew, a observat cum impulsul pentru munca flexibilă a încurajat firma sa și altele să regândească aspectul, senzația și funcția spațiilor de birouri. „Aproximativ trei sferturi din suprafața pătrată este dedicată sălilor de ședință, bucătăriilor și altor spații comune. Pentru personalul care lucrează în afara New York-ului, miercurea poate fi o zi bună pentru a face o incursiune în birou, deoarece atunci se află de obicei conducerea superioară.”

Modele de birouri flexibile

Unele agenții au explorat noi modele de locuri de muncă mai flexibile, care facilitează schimbarea sau mutarea pe măsură ce nevoile echipelor lor evoluează. (Dezvăluire: compania mea oferă aceste servicii, la fel ca și altele.) Pentru agențiile de creație cu o structură mai tradițională, acest lucru înseamnă să aibă flexibilitatea de a mări și micșora dimensiunile. Pe măsură ce o echipă se extinde, aceasta are opțiunea de a-și asigura un spațiu mai mare în cadrul rețelei de spații flexibile, fără a fi nevoie să rezilieze contractul de închiriere existent. În schimb, dacă dimensiunea echipei se reduce sau dacă angajații echilibrează munca în persoană și la distanță, agențiile pot face tranziția către un spațiu de birouri mai mic.

Pentru firmele specializate care se bazează pe spații de birouri mai puțin tradiționale, cum ar fi studiourile, pentru dezvoltarea și editarea de conținut video, acest model le poate permite să schimbe birourile în funcție de necesități, atunci când tendințele sau domeniile de activitate se schimbă. Furnizorii de spații de birouri flex au relații și acorduri prestabilite cu proprietarii de clădiri, astfel încât birourile sunt deja verificate și pregătite pentru a fi ocupate.

Depășirea provocărilor

Adoptarea unui model de birou hibrid poate veni cu propriul set de provocări și curbe de învățare. Adaptarea la un spațiu de lucru mai dinamic sau mai specializat necesită o comunicare și o coordonare solidă între membrii echipei, care s-ar putea să nu fie întotdeauna prezenți fizic în birou. Menținerea unei culturi coerente a locului de muncă și asigurarea faptului că angajații se simt conectați, indiferent de locația lor fizică, poate fi o provocare.

Pentru a depăși aceste obstacole, vă recomand să investiți în instrumente de comunicare solide, să stabiliți politici clare privind munca la distanță și să acordați prioritate activităților de consolidare a echipei și a activităților în afara sediilor. În cele din urmă, succesul acestor modele depinde de o planificare proactivă și de angajamentul de a crea un mediu de lucru eficient pentru toți.

Munca creativă a necesitat întotdeauna o mentalitate de „gândire în afara cutiei”, iar agențiile creative aplică acum această gândire și operațiunilor lor. Când vine vorba de locul de muncă, cred că este mai bine să renunțați la abordarea tradițională în favoarea a ceva mai prietenos cu forța de muncă hibridă.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image.png

Sursa: forbes.com

„Îmi pare rău pentru răspunsul întârziat”. Câteodată e-mailul este într-adevăr copleșitor

V-ați criticat vreodată pentru că nu ați trimis un e-mail timp de câteva zile (sau săptămâni), v-ați întrebat: „De ce nu am răspuns deja la acel e-mail?” sau v-ați simțit epuizat mental după ce ați trimis doar câteva e-mailuri? Cu siguranță nu sunteți singur în asta. Dacă e-mailul te paralizează sau produce amânare într-un mod în care alte sarcini aparent mărunte nu o fac, este din cauza răspunsurilor psihologice, emoționale și chiar uneori fizice pe care corpul tău le are față de sarcina în cauză.

E-mailul a devenit o parte integrantă atât a vieții noastre profesionale, cât și a celei personale. De fapt, a devenit atât de omniprezent încât este greu de imaginat o lume fără el. Dar se poate simți copleșitor și poate avea un impact asupra productivității și sănătății noastre mentale. Fie că este vorba de volumul mare de e-mailuri pe care le primim, de așteptarea unui contact și a unui răspuns constant sau de dorința de a obține „exact ce trebuie” înainte de a apăsa butonul de trimitere, există multe motive pentru care e-mailul poate fi obositor și copleșitor.

Volum și așteptări

În medie, se estimează că oamenii își verifică e-mailul de aproximativ 15 ori pe zi și, în fiecare caz, pierd între 15 și 25 de minute de productivitate în afara e-mailurilor. Aceasta reprezintă aproximativ jumătate dintr-o zi de lucru de opt ore. Dar știm cu toții că orele de lucru tradiționale nu mai sunt un parametru pentru majoritatea. Se estimează, de asemenea, că o persoană medie trimite și primește peste 120 de e-mailuri pe zi, numărul acestora crescând cu aproximativ 4% pe an.

Drept urmare, fluxul nesfârșit de conținut poate deveni monoton și consumator de timp. În plus, există așteptări din ce în ce mai mari de răspunsuri rapide, având în vedere disponibilitatea computerelor, a telefoanelor și a tabletelor. La locul de muncă există o regulă general acceptată de 24 de ore pentru a răspunde la e-mailuri. Dar, din păcate, acest lucru nu numai că ne leagă în mod constant de dispozitivele noastre, ci se strecoară și în nopțile și weekendurile noastre, fără a ne lăsa timp să ne retragem din punct de vedere mental sau emoțional. Aceste așteptări nealiniate în materie de conectivitate sunt un vinovat major al anxietății legate de e-mail. Deși poate fi dificil, este important ca toată lumea să stabilească limite cu ei înșiși și cu ceilalți în ceea ce privește așteptările și momentul.

Procrastinarea este o teamă de eșec

O mare parte din comunicare este non-verbală. Vocea, tonul, inflexiunea, limbajul corpului și expresia facială sunt importante. Așadar, atunci când suntem forțați să transmitem idei importante sau dependente de context, poate fi greu să le condensăm într-un mesaj dactilografiat. Având în vedere că greutatea tuturor manifestărilor noastre normale de comunicare se reduce la un singur mediu, adesea acordăm o mare importanță formulării exacte, tonului și lungimii corecte. Acest lucru este de fapt atât de comun încât încă din 2013 Psychology Today a publicat articole despre e-mailuri și emoții și despre modul în care relațiile sunt influențate de limbajul și tonul folosit față de interpretare.

Mai mult, sarcina de a răspunde la e-mailuri poate fi amânată din cauza percepției noastre de dificultate sau a așteptării de a avea nevoie de timp neîntrerupt pentru a ne concentra. Acest lucru duce la o acumulare de așteptări, la o acumulare de e-mailuri și, din păcate, la creșterea anxietății. Procrastinarea de acest tip este comună și își are rădăcinile în ceva mai profund – frica. Frica de a nu reuși, frica de lista de lucruri de făcut sau o altă teamă care provoacă paralizie. Psihologii recomandă să faceți un pas înapoi și să vă identificați frica, apoi să faceți activități precum respirația profundă care vă ajută să vă calmați și să vă concentrați. Următorul pas este să găsiți o modalitate de a împărți sarcina dificilă în părți ușor de gestionat. Poate că este vorba de trimiterea unui singur e-mail, sau de scrierea proiectului în completare. Așa cum spune proverbul, nu lăsați perfecțiunea să stea în calea progresului.

Sarcina cognitivă

Comunicarea prin e-mail necesită un efort mental. Nu numai pentru a procesa informațiile care sosesc, ci și în compunerea răspunsurilor și organizarea gândurilor. Atunci când cineva trebuie să se ocupe de mai multe e-mailuri, poate duce la suprasolicitare cognitivă. Acesta este momentul în care apar acele sentimente de copleșire. Oboseala decizională este, de asemenea, de vină pentru nivelul de stres al creierului nostru la e-mail. Cu cât mai multe decizii trebuie să luăm, mai ales atunci când acestea implică subiecte complexe sau importante, cu atât mai mult devenim epuizați mental.

Pentru mulți, soluția, cel puțin pe termen scurt, este de a evita cu totul vinovatul – în acest caz, e-mailul. Comportamentul de evitare este normal atunci când cineva se simte epuizat. Dar duce inevitabil la o căsuță de e-mail mai plină și la o listă mai lungă de lucruri de făcut, agravând anxietatea. Din fericire, știm că dezordinea și anxietatea sunt legate. Astfel, o soluție pentru a ajuta cu sarcina cognitivă este organizarea – pentru a vă simplifica căsuța de intrare și rutina de e-mail. Este nevoie de muncă de început, dar există multe trucuri și instrumente care vă pot ajuta să vă gestionați productivitatea. Printre acestea se numără comenzi simple pentru căsuța de primire, cum ar fi funcțiile Google de amânare a primirii și de snooze atunci când sunteți ocupat și blocarea programată a contului de e-mail pentru cei care nu pot lupta cu nevoia de a verifica e-mailul. Există, de asemenea, multe instrumente gramaticale și de inteligență artificială concepute pentru a vă îmbunătăți scrierea și mesajele pe baza intenției dumneavoastră și a destinatarului.

Deși e-mailul poate fi copleșitor și amânarea este o luptă pentru mulți, există modalități de a depăși aceste provocări. Cea mai importantă dintre ele este să vă reamintiți că sănătatea dvs. mentală și emoțională contează. Dacă un e-mail trebuie să aștepte, poate aștepta. Nu are sentimente de rănit. Dar dacă știi ce trebuie să faci, atunci fă un pas înapoi, respiră adânc și gândește-te la care este cu adevărat problema. De acolo puteți face un plan pentru a finaliza sarcina în cât mai mulți pași mici, după cum este necesar. Iar la sfârșitul zilei, îndepărtați-vă pentru totdeauna. Acordă-ți timp și spațiu pentru a-ți limpezi mintea. Așteptările fiecăruia sunt diferite, iar dumneavoastră trebuie să le onorați pe ale dumneavoastră.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image.png

Sursa: forbes.com