Articole

Deiric McCann la EVERYTHING HR 2026 – Descoperă puterea de a face oamenii să se simtă importanți!

Te-ai întrebat vreodată care este secretul echipelor motivate, implicate și performante? Răspunsul nu stă doar în strategii sau KPI-uri – ci în felul în care oamenii simt că contează cu adevărat.
La conferința EVERYTHING HR 2026, avem onoarea să-l avem alături pe Deiric McCann, expert internațional în inteligență emoțională și siguranță psihologică, autor și speaker TED de două ori, care va transforma modul în care privești leadership-ul și HR-ul.

📅 27–28 mai 2026
📍 Hotel Qosmo, Brașov

În sesiunea sa intitulată „Making People Feel They Matter” Deiric ne va arăta cum un mediu în care oamenii se simt observați, valoroși și importanți poate să:

  • crească implicarea și motivația echipelor
  • consolideze încrederea și colaborarea
  • reducă stresul și izolarea emoțională la locul de muncă

(toate cele de mai sus având impact direct asupra P&L)

Ce vei descoperi:

  • De ce sentimentul de a conta este elementul-cheie al bunăstării și performanței în organizații.
  • Cum etica și empatia sunt fundamentul unei culturi în care oamenii se simt respectați și apreciați.
  • Cum să creezi intenționat momente care să arate colegilor că fiecare contează.
  • RAISE – modelul practic pentru a arăta respect, apreciere, implicare, vizibilitate și responsabilizare.

Deiric, un om cu peste 20 de ani de experiență în dezvoltarea organizațiilor la nivel global și în poziția de Head of Genos Europe, a ajutat lideri și echipe să atingă potențialul maxim prin inteligență emoțională, reziliență și siguranță psihologică.

De ce să participi:

Această sesiune nu este doar o prezentare – este o experiență practică care îți va oferi instrumentele necesare pentru a transforma HR-ul și leadership-ul în catalizatori reali ai angajamentului și productivității. Vei învăța să creezi un impact real, să conduci echipe motivate și să generezi o cultură organizațională în care oamenii se simt cu adevărat importanți.

Asigură-ți locul la EVERYTHING HR 2026 și profită de prețul special!

Rezervă acum biletele tale și fii printre primii care trăiesc o experiență transformațională în HR:

🔗 https://everythinghr.live/2026/

Rămâi conectat: urmărește-ne pe FacebookInstagram și YouTube pentru mai multe noutăți!

EVERYTHING HR 2026 – Lideri în HR. Idei care inspiră și transformă.

Transformarea HR-ului în era AI: Cele cinci tendințe care contează în 2026

Cum transformă inteligența artificială rolul resurselor umane

Tendințele deja vizibile — utilizarea datelor despre forța de muncă la nivel de management executiv, presiunea pentru rentabilitatea investițiilor în inteligență artificială (ROI – Return on Investment, adică câștigul sau eficiența obținută în raport cu resursele alocate), dezvoltarea capabilităților interne și accentul pe siguranța psihologică — indică o transformare profundă a funcției de HR.
Însă adevărata schimbare nu constă într-un singur trend, ci în modul în care toate aceste tendințe converg și forțează o redefinire a rolului HR.

Iată cele cinci tendințe majore care vor modela domeniul resurselor umane în 2026.


1. Se rezolvă „golul de guvernanță”: cine deține munca atunci când intră AI-ul în echipă?

Până la finalul anului 2026, organizațiile vor fi obligate să răspundă la o întrebare esențială:
Cine este responsabil pentru muncă atunci când aceasta este realizată de oameni și inteligență artificială împreună?

Un exemplu real: o companie de e-commerce a implementat un agent AI pentru rambursări către clienți. Sistemul a aprobat, fără să fie observat, cu 2 milioane de dolari mai mult decât permitea politica internă.
CFO-ul (directorul financiar) a corectat situația financiară. CIO-ul (directorul de tehnologie) a modificat algoritmul. Dar problema reală a rămas: nimeni nu era responsabil de tranziția dintre decizia umană și viteza mașinii.

Aceasta este zona gri care va defini anul 2026.
În majoritatea organizațiilor, rezultatele sunt clar atribuite (P&L, linii de produs, departamente), însă munca efectivă — combinația de oameni, procese și tehnologie — plutește între HR și IT.
Acest lucru generează pierderi de 20–30% din investițiile în tehnologie, iar cu AI-ul, riscurile devin mult mai mari.

Vor apărea trei modele organizaționale:

  • Chief Work Officer – rol dedicat pentru guvernanța muncii
  • Roluri extinse – de exemplu, CHRO devine și responsabil de enablement AI
  • Consilii cross-funcționale – HR și IT conduc împreună strategia AI

Structura exactă contează mai puțin.
Important este ca cineva să fie numit explicit responsabil pentru sistemul de muncă om–AI.


2. HR devine știință socială aplicată

Profesioniștii din HR se apropie tot mai mult de profilul de cercetători în științe sociale aplicate.
În 2026, această transformare nu va mai fi opțională, ci obligatorie.

Resursele despre transformarea AI arată constant aceeași intersecție:

  • nevoi de business
  • nevoi ale oamenilor
  • decizii bazate pe date

Adăugăm experimentarea și iterația continuă, iar rezultatul este clar:
HR-ul trebuie să funcționeze ca o unitate de cercetare și dezvoltare organizațională.

HR-ul anului 2026 va trebui să:

  • proiecteze și testeze experimente, nu doar programe
  • interpreteze date cu rigoare statistică, nu doar prin dashboard-uri
  • aplice știința comportamentală în intervenții
  • măsoare atât eficiența sistemului (Flow), cât și sustenabilitatea umană (Flourish)

După cum afirmă profesorul Ethan Mollick:

„În viitorul dominat de AI, HR-ul devine departamentul de R&D al organizației.”

Companiile care tratează HR-ul strict ca funcție administrativă vor rămâne mult în urmă.


3. Apare „prima de conexiune umană”

Pe măsură ce AI-ul devine omniprezent, valoarea conexiunii umane autentice va crește dramatic — ceea ce putem numi „connection premium”.

Semnalele sunt deja vizibile:

  • familii care revin la telefoane fixe pentru a scăpa de presiunea digitală
  • frustrare față de chatboți în serviciile pentru clienți
  • nesiguranță dacă interacționăm cu oameni sau cu roboți
  • branduri premium care garantează servicii exclusiv umane

În 2026, organizațiile vor trebui să decidă strategic:
unde este absolut necesară interacțiunea umană?

Nu toate interacțiunile trebuie să fie umane — ar fi ineficient.
Însă cele care construiesc:

  • încredere
  • sens
  • rezolvarea situațiilor complexe

nu pot fi replicate de AI.

Studiile de neuroștiință despre sincronizarea neuronală arată că, în timpul conexiunilor autentice, creierul oamenilor se aliniază, favorizând învățarea și colaborarea.
Acest lucru nu poate fi simulat de niciun chatbot.

Organizațiile performante vor proiecta o adevărată arhitectură a conexiunii umane.


4. Discernământul în automatizare devine esențial

Doar pentru că putem automatiza ceva, nu înseamnă că ar trebui.

Trei riscuri majore devin tot mai evidente:

▪ Dispariția muncii de nivel junior

Automatizarea elimină etapele de „ucenicie” unde se formează judecata profesională.

▪ Degradarea competențelor

Când externalizăm gândirea către AI, capacitatea noastră de analiză scade.

▪ Deficit de judecată și empatie

Exact abilitățile de care avem nevoie într-o lume AI sunt cele pe care le exersăm tot mai puțin.

În 2026, organizațiile mature vor avea cadre clare de decizie pentru automatizare, întrebând:

  • Ce competențe trebuie să păstrăm la nivel uman?
  • Unde AI-ul sprijină judecata și unde o înlocuiește?
  • Cum introducem „practică deliberată” în munca asistată de AI?
  • Cum formăm următoarea generație de experți?

Automatizarea inteligentă trebuie să dezvolte oamenii, nu să-i slăbească.


5. Se corectează dezechilibrul între performanță și bunăstare

Consiliile de administrație vor cere ROI real din investițiile AI.
Problema nu este tehnologia. Problema este sistemul de măsurare.

Majoritatea organizațiilor optimizează doar pentru:

  • viteză
  • productivitate
  • eficiență operațională (Flow)

Și ignoră:

  • siguranța psihologică
  • oportunitățile de creștere
  • sentimentul de semnificație (Flourish)

Stresul ridicat reduce productivitatea cu aproximativ 17%, iar doar 24% dintre adulți se declară împliniți la locul de muncă.

Organizațiile de succes vor măsura simultan:

✔ Flow – eficiență operațională

  • timpi de proces
  • blocaje
  • erori

✔ Flourish – sănătate organizațională

  • siguranță psihologică
  • oportunități de dezvoltare
  • sentiment de apartenență

Aceasta este baza pentru ceea ce se numește ergonomie psihologică:
proiectarea muncii în acord cu funcționarea reală a minții umane.


Ce înseamnă toate acestea pentru liderii de HR?

Întrebarea „Cum îi convingem pe oameni să adopte AI?” este greșită.

Întrebările corecte pentru 2026 sunt:

  • Cine deține sistemul în care lucrează oameni și AI împreună?
  • Cum dezvoltăm capabilități bazate pe dovezi, nu doar programe?
  • Unde conexiunea umană creează valoare imposibil de automatizat?
  • Ce competențe trebuie protejate și dezvoltate intenționat?
  • Cum măsurăm atât performanța, cât și bunăstarea?

Provocarea majoră pentru HR nu va fi salariul, recrutarea sau cultura, luate separat.
Va fi proiectarea întregului sistem socio-tehnic al muncii.


Concluzie: HR – designer sau irelevant?

Viitorul nu este inevitabil.
Este proiectat.

În 2026, HR-ul va avea de ales:
fie devine arhitectul muncii într-o lume AI,
fie va fi înlocuit de cei care își asumă acest rol.

HR-ul nu mai este despre politici.
Este despre design organizațional, comportament uman și performanță sustenabilă.

Sursa: thehrdirector.com

Forța de muncă multigenerațională – Cum să închidem diferențele și să valorificăm oportunitățile

În fiecare organizație, discuția despre forța de muncă multigenerațională este tot mai intensă. Fiecare generație care intră pe piața muncii aduce schimbări, provocări, dar și oportunități de colaborare și inovație. Cum putem transforma aceste diferențe într-un avantaj real pentru companii și angajați?


Evoluția rapidă a locului de muncă

Gândiți-vă la începutul carierei voastre: CV-uri pe hârtie, interviuri față în față și primul loc de muncă plin de sarcini manuale – de la completarea de date, copiere, arhivare, până la servirea cafelei pentru colegi.

Astăzi, mediul de lucru s-a transformat complet:

  • Modelele hibride și remote sunt norma;
  • Automatizarea a preluat multe sarcini repetitive;
  • Inteligența artificială schimbă modul în care comunicăm și rezolvăm probleme.

Generațiile Z și Alpha intră într-un mediu profesional de neimaginat pentru predecesorii lor, iar schimbările nu sunt doar tehnologice, ci și culturale: relația angajat-angajator a evoluat de la loialitate și ierarhie, la scop, flexibilitate și valori.


Înțelegerea generațiilor

Fiecare generație vine cu propriile experiențe și perspective:

GenerațieValori și așteptări principale
Baby Boomers & Gen XStabilitate, structură, colaborare față în față, ierarhie clară
MillennialsFeedback frecvent, dezvoltare profesională, sens și flexibilitate
Gen Z & AlphaTehnologie, autonomie, flexibilitate, granițe sănătoase între muncă și viață personală

Frustrarea apare atunci când aceste așteptări se ciocnesc, dar atunci când sunt înțelese și valorificate, diversitatea de gândire devine un atu real.


Zonele principale de tensiune

În practica organizațională, există trei domenii unde diferențele generaționale se manifestă frecvent:

1. Stilul de comunicare

  • Generațiile mai vechi preferă comunicarea formală: întâlniri, apeluri telefonice, rapoarte.
  • Generațiile tinere favorizează mesajele digitale rapide și asincrone, prin Slack, Teams sau email.

2. Așteptările de carieră

  • Traseul profesional clasic era linear: învățare → avansare → loialitate.
  • Generațiile mai tinere caută cariere portofoliu, pivoturi și dezvoltarea competențelor în detrimentul vechimii.

3. Echilibrul muncă-viață personală

  • Modelele de lucru hibride aduc flexibilitate, dar și nevoia de granițe clare.
  • Angajații mai tineri cer siguranță psihologică, iar cei mai în vârstă se simt dezorientați de pierderea rutinei și a conexiunii directe cu colegii.

Cum să construim punți între generații

Succesul liderilor constă în transformarea diferențelor în forțe. Iată câteva strategii eficiente:

1. Stabiliți așteptări clare și demonstrați prin exemplu

Definiți ce înseamnă performanță și profesionalism în organizație și modelați comportamentele dorite: responsabilitate, bunăstare, colaborare.

2. Încurajați curiozitatea și învățarea reciprocă

  • Puneți întrebări pentru a înțelege motivațiile fiecăruia.
  • Implementați mentorat inversat sau proiecte transgeneraționale pentru a valorifica competențele digitale ale tinerilor și experiența celor seniori.

3. Comunicați flexibil și cu scop

  • Îmbinați conversațiile structurate cu instrumentele digitale.
  • Claritatea și transparența în decizii previn frustrarea și mențin echipa aliniată la obiectivele organizației.

Oportunitatea extraordinară

Pentru prima dată, cinci generații lucrează cot la cot, oferind perspectivă, creativitate și experiență de viață. Cheia succesului: diferențele sunt adâncime, nu dificultate.

Organizațiile care înțeleg acest lucru vor prospera, prin:

  • valorizarea diversității de vârstă;
  • ascultare activă;
  • sisteme flexibile adaptate nevoilor tuturor.

Forța de muncă multigenerațională ne invită să reimaginăm leadership-ul, învățarea și colaborarea pentru un mediu profesional mai incluziv și pregătit pentru viitor.

Sursa: thehrdirector.com

Acasă, la birou sau hibrid? Vă puneți întrebarea greșită

Se pare că nu există o soluție universală și corectă în ceea ce privește tipul optim de lucru. Astfel, cum pot managerii să se descurce într-un mediu în continuă schimbare și să își ghideze echipele și organizațiile către succes?

Dificultatea de a ajunge la un consens în privința politicii de lucru, fie de la birou sau de acasă, dezvăluie o slăbiciune în modul în care este gestionată birocrația.

Este important să ne concentrăm nu doar pe sarcini și procese, ci și pe oameni și valori, pentru a înțelege cum productivitatea poate merge mână în mână cu bunăstarea și pentru a evita conflictele asociate cu mandatele de întoarcere la birou.

Pe măsură ce societatea se adaptează la revenirea la normalitate după perioada de izolare, organizațiile încearcă să profite de măsurile de urgență implementate în timpul pandemiei.

Diversele experiențe ale oamenilor au intensificat dezbaterile cu privire la lucrul de acasă versus lucrul la birou, generând uneori tensiuni puternice: „Eu am dreptate, șeful meu greșește, iar CEO-ul nu înțelege situația.”

Odată cu calmarea emoțiilor, mulți își recunosc avantajele lucrului fie de la birou, fie de acasă, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărui loc de muncă. Cu toate acestea, în joc sunt mize importante, iar mulți manageri încă nu au găsit o soluție satisfăcătoare.

se confruntă cu dificultatea de a crea politici care să echilibreze cerințele percepute ale angajaților și necesitățile afacerii: câte zile pot lucra de acasă angajații pe săptămână, care echipe sau roluri sunt incluse, frecvența întoarcerii la birou și care sunt excepțiile.

Cu toate acestea, găsirea unui echilibru implică adesea compromisuri, iar acest lucru poate fi dezamăgitor pentru mulți oameni, în cele mai multe cazuri.

Acasa sau birou, care are sens?

Alegerea între lucrul de acasă sau la birou este o decizie complexă, atât pentru angajați, cât și pentru manageri, care trebuie să răspundă la o mulțime de întrebări.

Care este rolul în organizație? Ce situații neprevăzute pot apărea? Cât de experimentați sunt membrii echipei? Ce consecințe ar putea avea anumite acțiuni? Există provocări sau tensiuni în mediul de lucru? Cum se adaptează individul la comunicarea față în față? Există aspecte personale sau familiale care influențează decizia? Cum afectează nevoile de îngrijire a copiilor sau alte responsabilități zilnice alegerea între lucrul de acasă și cel de la birou?

Alegerea dintre lucrul de acasă și lucrul la birou implică o evaluare atentă a nevoilor, priorităților și circumstanțelor individuale.

Slăbiciunea politicilor

Decizia privind locul de muncă al unei persoane într-o anumită zi este influențată și de ceea ce se întâmplă în și în afara organizației, precum și de colegii săi, care se confruntă și ei cu dileme similare.

Chiar dacă alegerea finală poate părea simplă – lucrul de acasă sau la birou – traseul parcurs poate fi departe de a mulțumi pe cineva în mod satisfăcător.

Politici și directivele sunt adesea insuficiente deoarece sunt stabilite în avans și nu pot ține cont de complexitatea zilei de azi sau de întrebările care contează acum pentru oameni.

Un regulament care cuprinde un set rigid de reguli poate oferi un răspuns, dar ar putea să nu permită oamenilor să își facă auzită vocea.

Stilurile manageriale, un factor decisiv

Stilurile de conducere ale managerilor joacă un rol esențial în această situație. Cultura de management poate să amplifice problemele. Managerii care se bazează pe autoritatea formală în loc să încerce să influențeze personal pot prefera să își susțină angajații să lucreze de la birou, deoarece este mai ușor să îi supravegheze.

Managerii mai puțin implicați, care adoptă o abordare de tip laissez-faire, pot insista ca angajații lor sau chiar ei înșiși să lucreze de acasă – departe de ochii celorlalți.

Oricine lucrează sub conducerea unor manageri birocrați sau leneși poate simți nevoia de susținerea colegilor de la birou; sau poate prefera să rămână pe canapea și să trimită CV-uri. În orice caz, competența managerială și alte factori ocazionali pot influența modul în care oamenii privesc lucrul de acasă versus lucrul la birou.

Ne concentrăm prea mult pe sarcini și procese și prea puțin pe oameni și valoare

În ceea ce privește alegerea între lucrul de acasă și lucrul la birou, există riscul să consolidăm practici rigide care ne oferă un răspuns simplu, dar care nu sunt benefice nici pentru angajați, nici pentru organizație.

În continuare, vă prezentăm șase recomandări pentru o abordare care să fie în același timp strategică și practică. Este necesară o schimbare față de normele de management existente: nu există o soluție rapidă, dar putem facilita o direcție nouă care va aduce beneficii durabile.

Renunțați la compromisul „X sau Y”

Orice soluție care opune interesele organizaționale celor ale angajaților va eșua.

Managerii trebuie să gândească dincolo de această dilemă și să se întrebe: Care practici servesc atât oamenilor, cât și misiunii?

Abandonați bastonul birocrației

 În lumea muncii complexe și a schimbărilor constante, birocrația creează mai multe probleme decât soluții.

Managerii ar trebui să învețe să influențeze prin relații, nu să controleze prin reguli.

Înțelegeți valoarea

Managerii trebuie să înțeleagă și să maximizeze valoarea pe care sunt plătiți să o creeze.

Vedeți oamenii ca indivizi

 Sistemele birocratice aplică reguli generale, dar oamenii și lumea socială sunt complexe și nu există o soluție unică pentru toți. Managerii trebuie să trateze fiecare membru al echipei ca pe un individ.

Faceți o investiție

Un mediu de lucru dorit aduce beneficii în performanță și retenție. Este necesară o investiție în timp, tehnologie, leadership și dezvoltare.

Introduceți o structură ghidată

 Odată cu apariția unei culturi a oamenilor și a valorii, pot fi introduse standarde pentru a ajuta în deciziile de zi cu zi. Valorile oamenilor ar trebui să fie ghidul principal: alegerile bune urmează mai ușor decât cele dictate de reguli stricte.

Aceste directive răspund preocupărilor actuale și poziționează managerii pentru un viitor mai sigur.

Sursa: hrzone.com