Articole

Lanțurile de aprovizionare după pandemia de Covid: reziliența este mai importantă decât costurile

Lanțurile de aprovizionare reprezintă actuala sursă de îngrijorare a liderilor de afaceri. Proprietarul unei imprimerii de bannere își face griji privind vinilul livrat din China. Un director de producție nu știe sigur când vor fi livrate din Taiwan componentele electronice pentru produsele sale. O companie de extrudare a plasticului constată întreruperea aprovizionării cu materii prime din cauza furtunilor din Texas. Iar un antreprenor din domeniul remodelării locuințelor îi avertizează pe clienți cu privire la termenele de livrare mai lungi pentru covoare, gresie și instalații sanitare.

Știrile arată fotografii ale navelor ancorate în porturile din Los Angeles/Long Beach, Oakland și Savannah, așteptând deschiderea docului. Tarifele de transport au crescut pentru toate mijloacele.

Administrația Biden nu a eliminat încă tarifele impuse de administrația Trump, deși va face probabil acest lucru. Pe scurt, lanțurile de aprovizionare globale au devenit haotice.

Unele dintre problemele actuale de aprovizionare sunt temporare – dar vor apărea altele. Pandemia și posibilele sale consecințe necesită o regândire a lanțurilor de aprovizionare. Pentru profiturile viitoare ale companiilor, va fi esențial să se pună mai mult accent pe flexibilitate și mai puțin pe reducerea costurilor. Accentul pus pe aspecte nelegate de costuri poate părea un mod neortodox de a crește profiturile, dar dacă ne imaginăm cum un produs de 2.000 de euro nu poate fi livrat deoarece o componentă de 10 euro întârzie în tranzit, constatăm că profiturile chiar ar avea de suferit.

În activitățile competitive – cum ar fi afacerile sau sporturile – ne gândim adesea la capacitatea maximă, cu alte cuvinte, cât de bun este un performer sau o companie când atinge maximul de performanță. Dar o întrebare mai importantă este cât de des ajunge performanța la capacitate maximă. Ne sunt cunoscute cazurile în care un fotbalist înscrie un gol de la 20 de metri, dar ratează de la 15 metri. Sau în care un jucător de golf înscrie într-o săptămână „par”, dar săptămâna următoare nu nimerește nici după șase lovituri. La fel, o companie a cărei aprovizionare a mers strună timp de un an s-ar putea brusc să nu-și mai poată îndeplini angajamentele săptămâna asta.

Un marinar bătrân a recomandat odată regula „celor trei accidente”, care constă în a determina câte accidente ți se pot întâmpla până la unul fatal. Scopul său era să aibă suficientă protecție încât să fie nevoie de trei accidente diferite pentru a-l doborî. Dând ca exemplu o plimbare cu barca după-amiaza în Golful San Francisco, el ne invită să presupunem că un fir de prindere eșuează și catargul cade. Nu moare nimeni. Acum să ne imaginăm că motorul nu pornește. Nu moare nimeni încă. Iar acum să ne imaginăm că aceste două accidente au loc atunci când barca trece prin fața unui cargo. Da, vor muri oameni. Bătrânul marinar ne-a învățat să lăsăm mult spațiu între noi și navele mari, dar să ne imaginăm mai ales ce ar putea merge prost.

S-ar putea ca trei să nu reprezinte numărul de accidente relevant în orice situație, atâta timp cât liderii de afaceri iau în considerare din ce cauză pierde bani o companie. Să presupunem că aceste componente electronice în valoare de 10 euro întârzie șase săptămâni. Există vreo modalitate de a preveni pierderea de profit pentru trimestrul respectiv? Pentru orice posibilă problemă, personalul esențial ar trebui să găsească o soluție printr-un proces de brainstorming.

Managementul inventarului poate proteja companiile de problemele din lanțul de aprovizionare. Asta poate presupune stocuri mai mari de materie primă, de produse în curs de producție sau deja finalizate. În cazul materiilor prime, furnizarea unor componente se poate realiza cu un grad ridicat de fiabilitate. Mărfurile precum polietilena sau placa de oțel vor fi în general disponibile, chiar dacă la un preț mai ridicat. De obicei, însă, costul mărfurilor reprezintă o fracțiune din costurile totale de fabricație, astfel încât o perioadă scurtă de prețuri ridicate nu va afecta prea mult finanțele unei companii.

La cealaltă extremă, componentele de comandă reprezintă partea cea mai fragilă a unui lanț de aprovizionare. Indiferent dacă sunt din plastic, metal sau lemn, acestea sunt adesea realizate cu instrumente de comandă. Pierderea instrumentelor în caz de incendiu sau în alte situații ar putea întârzia producția cu câteva luni. Închiderea companiei care produce componenta poate produce, de asemenea, un decalaj al livrărilor. Prin brainstorming, problema poate ajunge la departamentele de inginerie și proiectare care vor determina dacă o piesă standard ar putea fi utilizată în locul piesei de comandă. Piesele standard sunt de obicei mai puțin costisitoare, dar și dacă nu sunt, fiabilitatea aprovizionării cu acestea atârnă în favoarea lor.

Discuția despre vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare poate fi extinsă pentru a include producția proprie a unei companii. Trebuie să ne întrebăm: O mașină importantă s-ar putea defecta? Sau – câțiva muncitori esențiali ar putea să contracteze un virus, sau ar putea fi inundație în întreaga fabrică?

Menținerea unui inventar amplu pentru a limita problemele din lanțul de aprovizionare contrazice decenii de sfaturi privind necesitatea unui inventar cât mai compact. Sfatul acesta a apărut într-o perioadă în care dobânzile erau ridicate, prin urmare menținerea unui nivel ridicat de stocuri ar fi fost costisitoare. Încă mai are sens această abordare în cazul stocurilor de banane sau de articole vestimentare care s-ar putea demoda într-o lună. Multe produse, însă, nu se uzează moral atât de repede. Dacă riscul furturilor este tot unul scăzut, ca în cazul multor produse industriale, atunci menținerea unui inventar se poate realiza cu costuri mici. Iar valoarea sa este mai mare cu cât lanțul de aprovizionare este mai fragil.

Angrenarea mai multor furnizori, în diferite regiuni, este o altă abordare demnă de luat în considerare. Limitarea comenzilor la un număr mic de furnizori reduce de obicei costurile, dar minimizarea costurilor nu este la fel de importantă ca asigurarea stocurilor.

Un alt aspect important ar trebui să fie proximitatea furnizorului. Mai multe lucruri pot merge prost când vine vorba de materialele aduse de peste ocean, nu de peste stradă. Cu toate acestea, amplasarea furnizorului nu este neapărat problema cea mai mare. Angrosistul de peste stradă poate importa produse dintr-o fabrică de peste ocean. Discuțiile cu furnizorii ar trebui să clarifice toți pașii necesari pentru ca furnizorul să realizeze livrarea la timp, întrucât, discutând aceste chestiuni, se subliniază rolul lor esențial pentru continuitatea în afaceri.

Protejarea unei companii de problemele cu lanțul de aprovizionare va fi întotdeauna o sursă de frustrare. Rareori există soluții perfecte și cu atât mai puțin ieftine. Cu toate acestea, directorii dornici ca firma lor să rămână în activitate în anii următori trebuie să se gândească la riscurile aferente lanțului de aprovizionare, să dezvolte planuri de continuitate și să integreze această gândire în întregul lor sistem de operațiuni.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: entrepreneur.com

Pentru ca angajații să aibă încredere în lideri, este nevoie de comunicare și feedback

Un comentariu pozitiv sau o încurajare constructivă contează enorm în telemuncă.

De mult nu ni se mai pare o noutate să facem ședințe pe Zoom, având pe fundal raftul de cărți atent selecționate. Mulți dintre cei care stau acasă resimt efectele izolării datorate pandemiei, pe termen lung. Munca de acasă, deși, în unele cazuri, îi face pe angajați mai productivi, nu oferă oportunitatea de a interacționa relaxat cu colegii.

Chiar dacă poate ne e greu să recunoaștem, acele interacțiuni ocazionale au constituit adesea cadrul propice pentru un feedback pozitiv spontan, de exemplu, atunci când cineva ne-a spus pe coridor „Hei, felicitări pentru prezentare!”. După cum i s-a destăinuit un director Sabinei Nawaz de la Harvard Business Review „Sunt blocat pentru că nu știu cum să interacționez cu șeful meu în chestiuni mai informale, ca pe vremuri.”

În mod paradoxal, comunicăm mai mult ca oricând prin Slack și e-mail, însă ne simțim din ce în ce mai puțin conectați. Am mai scris despre cum să oferi feedback critic când lucrezi de la distanță. Dar crearea unei culturi a feedback-ului pozitiv este la fel de importantă și trebuie să constituie o obișnuință a comunicării cu angajații.

FĂ-ȚI UN OBICEI

Există o diferență între feedback-ul ca parte integrantă a culturii companiei și feedback-ul dat doar atunci când un manager trebuie să îl bifeze într-o listă trimestrială de sarcini. Primul creează un mediu orientat spre creștere, adică o mai mare productivitate și angajați care se simt apreciați.

A fost întotdeauna important să le transmitem angajaților că îi apreciem, dar niciodată ca acum, când munca la distanță este la ordinea zilei. Deocamdată suntem în mijlocul unei pandemii globale, iar oamenii au nevoie de recunoaștere și confirmare că fac treabă bună. Timpul alocat la sfârșitul fiecărei zile feedback-ului punctual, atent ales, ajută mult la moral.

În cadrul companiei mele, organizez cu regularitate pauze virtuale de cafea cu membrii echipei pentru a le oferi șansa de a-mi relata cum se descurcă și pentru a sublinia cât de mult le prețuiesc eforturile. Asta nu înseamnă că un angajat trebuie să fie cel mai bun, toată săptămâna; este la fel de important să apreciezi o sarcină bine îndeplinită, cât este să sărbătorești o mare realizare.

Carol Dweck, psiholog la Stanford, spune că laudele primite pentru efort – chiar și în cazul încercărilor eșuate – creează un sentiment de reziliență. Cercetările arată că cele mai performante echipe au un raport de 5 la 1 între laudă și critică. Altfel spus, feedback-ul pozitiv este oferit de cinci ori mai des decât critica, lucru care creează un fel de zonă-tampon de stare pozitivă, astfel încât atunci când apar criticile, acesta nu vor avea un impact distructiv.

CONSTRUIEȘTE O RELAȚIE DE ÎNCREDERE

Chiar și feedbackul cel mai bine intenționat va părea fără sens dacă nu este un produs al culturii companiei. Pentru a construi o astfel de cultură, oamenii trebuie să aibă un sentiment de siguranță și încredere. Așa cum subliniază neurologul și profesorul Judy Willis, asta nu înseamnă să eviți confruntarea sau să oferi doar sprijin: înseamnă să fii atent la deschiderea oamenilor față de provocări și să remarci modul lor de a interacționa.

În acest sens, trebuie să cunoști oamenii – nu neapărat într-un mod prea personal, dar să îți faci timp să îi întrebi despre cum a fost în weekend sau să le povestești despre tine. Un sondaj recent realizat de Culture Amp a relevat că, în timpul pandemiei COVID-19, oamenii au o puternică dorință de a „înceta să mai vorbească despre muncă măcar pentru o clipă”. Steven Huang, șeful de proiectare și impact echitabil al Culture Amp, spune că, dacă managerii se interesează de angajați inclusiv în privința activităților extraprofesionale, angajații sunt cu 35% mai predispuși să se adapteze la schimbările condițiilor de muncă. Fără sprijin, doar 26% dintre angajați au simțit că se pot adapta acestor schimbări.

„Relațiile solide dintre manageri și angajați sunt un factor cheie de diferențiere a capacității echipelor de a se adapta”, spune Huang. „Managerii care își făcuseră anterior timp pentru a-și cunoaște angajații pe plan extraprofesional au acum numai beneficii, deoarece știu deja cum să își ajute angajații în momentele dificile.”

La birou, aceste tipuri de interacțiuni aveau loc adesea informal. Este important să le întreții, chiar dacă spațiul a devenit unul virtual.

ASIGURĂ-TE CĂ LAUDELE SUNT PUBLICE

Evident, anumite conversații ar trebui să fie individuale, dar atunci când oferi feedback pozitiv, oferă-l în fața tuturor. Majoritatea oamenilor se bucură să se simtă apreciați în fața colegilor și a șefilor: un sondaj Gallup din 2016 a constatat că un premiu oferit în public (sau chiar un certificat sau o felicitare), a reprezentat una dintre cele mai memorabile forme de recunoaștere pentru respondenți.

Bob Nelson, autorul cărții „1001 de moduri de a-ți recompensa angajații”, spune că recunoașterea vizibilă a angajaților se poate rezuma la laude informale sau poate avea chiar amploarea unei ceremonii de premiere – cel mai mult contează însă ca aceasta să fie autentică și proporțională cu realizarea.

„Deși banii sunt importanți pentru angajați, ceea ce tinde să-i motiveze să performeze la niveluri din ce în ce mai ridicate este recunoașterea atentă și personală, aceasta reprezentând adevărata apreciere pentru munca bine făcută”, scrie el. Acest lucru se poate realiza în mai multe moduri și, în acest sens, este util să cunoști preferințele angajaților. Dacă consideri că i-ar stânjeni să îi feliciți în fața tuturor, poate că ar fi mai bine să trimiți un e-mail adresat echipei, astfel încât persoana în cauză să nu se simtă chiar în lumina reflectoarelor. Mai mult, recunoașterea angajaților se auto-consolidează, deoarece oamenii au tendința să funcționeze mai bine atunci când există o cultură a recunoașterii. Într-o perioadă în care angajații se pot simți în derivă, reamintește-le că le observi contribuțiile și că îi apreciezi.

Platforma Great People Inside le oferă, și pe timp de criză, organizațiilor posibilitatea de a gestiona și de a-și structura operațiunile de HR în procese precum managementul schimbării, managementul carierei precum și dezvoltarea liderilor într-un mediu VUCA. Pe baza sugestiilor de training din rapoarte, productivitatea, nivelul de engagement, managementul timpului precum și planurile de dezvoltare ale angajaților pot fi îmbunătățite considerabil, online și într-un timp scurt.

Contactați-ne pentru a afla cum vă putem ajuta!

solicita evaluare gratuita blog

Sursa: fastcompany.com

Cel mai important lucru ce trebuie evitat în timpul interviului de angajare

Există multe modalități prin care vă puteți sabota propriul interviu de angajare, dar vom pleca de la premiza că știți deja ce efecte poate avea să mințiți în C.V., să vorbiți de rău angajatorul anterior sau să mergeți complet nepregătiți la interviu. Așadar, rămâne un lucru ce vă poate distruge șansele de a obține noul loc de muncă, pe care probabil nu l-ați luat în calcul, și anume inconsecvența.

“A nu avea o poveste consecventă despre trecutul dumneavoastră, experiența profesională, motivele pentru care sunteți interesați de compania respectivă și pentru care ați părăsit-o pe cea anterioară vă poate distruge orice șansă de a obține ceea ce vă doriți de la procesul de intervievare”, spune expertul în resurse umane de la Glassdoor, Jamie Hitchens. Acest lucru se întâmplă deoarece recrutorii, managerii de resurse umane și intervievatorii își vor împărtăși între ei tot ce și-au notat în timpul petrecut cu dumneavoastră, deci ar trebui ca notițele respective să fie compatibile.

Cu alte cuvinte, este nerecomandat să îi spuneți unui manager că doriți să plecați de la locul de muncă actual pentru că vă doriți ore mai flexibile de lucru, doar pentru a susține în fața vicepreședintelui că ceea ce vă doriți de la noul loc de muncă este posibilitatea de a avansa din punct de vedere profesional. Ambele răspunsuri pot fi adecvate, dar atunci când cei doi manageri se întâlnesc, sinceritatea dumneavoastră va fi pusă în discuție.

De asemenea, afirmarea lucrurilor contradictorii în față mai multor oameni nu este singura modalitate prin care puteți da dovadă de inconsecvență. Așa cum menționează și fondatorul HR Bartender, Sharlyn Lauby, chiar și un C.V. poate fi inconsecvent. De exemplu, să spunem că ați ocupat foarte multe funcții de-a lungul carierei, iar ultima schimbare nu este una laterală, ci una care, pe hârtie, nu are foarte mult sens, cum ar fi tranziția dintr-un rol de director de marketing în una de manager social media. Astfel de inconsecvențe necesită explicații suplimentare, la fel ca abilitățile listate în C.V. din domenii foarte diferite între ele.

Atunci când sunteți inconsecvenți, ”un potențial angajator poate interpreta că dați dovadă de o lipsă de interes sau de angajament”, avertizează Hitchens.  De asemenea, astfel de erori pot fi semne ale unei lipse de atenție asupra detaliilor, abilitate necesară în cadrul multor locuri de muncă.

Așadar, în loc să încercați să mulțumiți cât mai mulți oameni, folosindu-vă de câte un răspuns specific pentru fiecare, încercați să vă stabiliți, înainte de interviu, o direcție generală a obiectivelor, dorințelor și istoriei dumneavoastră care să fie cât mai apropiată de adevăr.

Great People Inside vă pune la dispoziție instrumente construite special pentru compania dumneavoastră în vederea selecției, angajării și dezvoltării celor mai buni candidați.

Descoperirea talentelor potrivite culturii dumneavoastră organizaționale poate fi o sarcină dificilă. Acest lucru necesită o cunoaștere aprofundată a propriei companii și o înțelegere deosebită a candidatului din punct de vedere al personalității, al intereselor, al stilului de lucru și al multor alte caracteristici și abilități. Tehnologia și instrumentele noastre vă vor ajuta în găsirea angajaților competenți, care se vor dezvolta și vor atinge un nivel ridicat de performanță necesar progresului companiei dumneavoastră.

Solicită un demo gratuit!

B_txt_14

 

 

 

Sursă:

https://www.fastcompany.com/